Precum în vară dulci păsărele

Sosesc voios

Și pe un arbor cuprins de ele

Cântă frumos;

Veniți aice cu-a voastre lire

Voi ce aveți

Pe frunte raze de nemurire

O! juni poeți!

Voi, care-n focul ce vă străbate

Visați cu dor

Glorii, plăcere și libertate

Și dulce-amor!

Veniți s-aduceți o închinare

De nobili fii

Celor ce țării au dat salvare

În vijelii.

Cântați trecutul ce se mândrește

De-ai săi eroi,

Ș-a cărui rază se răspândește

Lin peste noi.

Cântați Unirea, fala străbună

Cu glas sonor,

Căci poezia adânc răsună

Între popor!

Cântați căci lumea trece, dispare,

Visele per,

Însă-a juniei dalbă cântare

Zboară la cer,

Ș-acolo merge de se unește

Cu sfântul cor

Ce în lumină cântă, slăvește

Pe creator...

Când mâna morții rece s-apasă

Pe-al vieții fir,

Dulce-i cântarea ce-n inimi lasă

Un suvenir!