Când eram la mama fată,

Purtam rochii de bucată,

Dar de când m-am măritat

C-un moscal din cela sat,

Nici n-am fustă de purtat,

Nici papuci de încălțat!

Inima-mi e cu lăcată.

Când aș descuia odată,

Ar cunoaște lumea toată

Cât amar și cât venin

Bea inima la străin.