SCENA III

LULUȚA, GULIȚĂ

LULUȚA (în parte): Oh! la drôle de figure! (Râde încet.)

GUGULIȚĂ (în parte): Când aș avea încalte minavetul aici!... aș dura un corțent, de-ar țiui urechile.

LULUȚA (în parte): La drôle de figure! mon Dieu! la drôle de figure. (Râde tare.)

GUGULIȚĂ (în parte): Dec!... ce se tot uită la mine!...

LULUȚA (se apropie de Guliță): Monsieur Guliță?... mai sunt mulți ca d-ta în provinție?... Ha, ha, ha!

GUGULIȚĂ (în parte): Râde de mine? (Tare și mânios.) Ba nici unul... auzitu-m-ai?

LULUȚA: Parcă te-ai mâniat?

GUGULIȚĂ: Să știi că m-am mâniat. Ce ai să râzi de mine?

LULUȚA: Apoi dacă nu mă pot stăpâni... ce să fac?... ha, ha, ha!

GUGULIȚĂ: Ian ascultă... pre legea mea.

LULUȚA: Ce?

GUGULIȚĂ: Acuși... mă duc acasă.

LULUȚA: Călătorie sprâncenată.

GUGULIȚĂ: Cum ai zis... struncinată?

LULUȚA: Ei! nu te mai rățoi așa, că nu-ți șade bine. Hai mai bine să ne jucăm împreună.

GUGULIȚĂ (îmblânzindu-se): De-a puia-gaia?... ori de-a babaoarba?

LULUȚA: Ha, ha, ha!... parcă-i la școală...

GUGULIȚĂ: Iar râzi de mine?... mă duc acasă... (Vrea să iasă.)

LULUȚA (oprindu-l): Șezi, că-ți făgăduiesc să-ți dau pace deacum. Numai să nu te uiți drept la mine, că iar mă umflă râsul.

GULIȚĂ: Foarte bine... m-oi uita de-a curmezișul... cu coada ochiului, dacă vrei.

LULUȚA: Ian spune-mi: știi să gioci?

GUGULIȚĂ: Hai, hai!... m-o învățat un franțuz să gioc carcanu... Ia așa, și cu mâinile, și cu picioarele.

LULUȚA: Și să cânți?

GUGULIȚĂ: Hai, hai!

LULUȚA: Apoi să giucăm împreună tot balul...

GUGULIȚĂ: Da mata știi să împletești din picioare?

LULUȚA: Auzi întrebare... parcă n-aș fi din Iași!

GUGULIȚĂ: Nu te supăra... credeam că fiind mititică... poate că...

LULUȚA: Mititică?... (Se înalță pe vârful picioarelor.) Te poftesc...

GUGULIȚĂ: Măcar... că și bunica-i mititică, și-i de vro șaptezeci de ani. Așa-i tot tremură capul... Mata de câți ani ești?

LULUȚA: De cincisprezece...

GULIȚĂ: Treisprezece?

LULUȚA: Cincisprezece... quinze... (Îi dă trei tifle.) Cinq... dix... quinze...

GUGULIȚĂ (furios): Îmi dai tifla!... Ian ascultă, mamzelă... pre legea mea...

LULUȚA (apropiindu-se de Guliță): Ce? mă rog, ce?...

GUGULIȚĂ (domolindu-se): Nimic...

LULUȚA: Ha, ha, ha!... Iar te-ai uitat drept la mine.

GUGULIȚĂ (în parte): Eu, zău, mă duc acuși acasă...

LULUȚA: Iar te-ai supărat?... da iute ești...

GUGULIȚĂ: Să știi că-s iute... ca hreanu...

LULUȚA: Hai să ne împăcăm... vrei?... dă-mi mâna-ncoace.

GUGULIȚĂ (îi dă mâna, în parte): A dracului fetiță!... mă sucește ca pe-un titirez.

LULUȚA: Acum... fiindcă suntem prieteni, hai să cântăm și să giucăm... Vrei, monsiu Guliță?

GUGULIȚĂ: Bucuros... dar ce să cântăm?... frunză verde?...

LULUȚA: Ba nu... lasă să-ți cânt eu un cântec care l-am auzit la guvernanta... cu gioc la sfârșit.

GUGULIȚĂ: Să te văd... adică să te-aud... îmi deschid urechile-n patru.

LULUȚA: Dacă-s destul așa cum sunt... îs deschise cât opt.

GUGULIȚĂ: Ha, ha, ha! m-a pâcâlit.

LULUȚA (în parte): C’est un bon garçon... (Tare.) Ascultă...

GUGULIȚĂ: Da cum îi zic cântecului?

LULUȚA: Drin, drin, drin...

GULUȚĂ: Drin, drin, drin?... parcă-s zurgalăi de sanie... (În parte.) Ce păcat că n-am minavetu aici!... i-aș trage un corțent de cele tătărești.

(În vremea scenei următoare, feciorii aprind lumânările de prin candelabre. Salonul se luminează.)

LULUȚA

I-IUL CUPLET

Aici, în Iași, de vrei să ai răsunet,

La toți să placi și să fii chiar slăvit,

Cel mai bun chip e să produci un sunet,

Un sunet viu și de toți prea iubit:

(Sunând o pungă.)

Drin, drin, drin, drin, drin,

Drin, diririndrin, drin drin, drin,

Drin, drin, drin, drin, drin,

Drin, diririndrin, drin.

LULUȚA și GUGULIȚĂ (făcând balanse de cadril)

Drin, drin, drin, drin, drin.

Etc., etc., etc.

LULUȚA

II-LEA CUPLET

Aici, ades, când e vro cununie,

Orhestru-n bal răsun-armonios,

Dar pentru miri cea mai dulce-armonie

E, drin, drin, drin, sunet scump și voios:

Drin, drin, drin, drin, drin.

Etc., etc.

(Împreună.)

Drin, drin, drin, drin, drin.

Etc., etc.

LULUȚA

III-LEA CUPLET

De vrei amor, dă-ți ochii peste spate

Și la prilej fii cam obrăznicel;

Iar de voiești să ai în veci dreptate,

Cel mai bun chip e să faci frumușel:

Drin, drin, drin, drin, drin.

Etc., etc.

(Împreună.)

Drin, drin, drin, drin, drin.

Etc., etc.

(Trece un fecior cu o tabla de cofeturi.)

GUGULIȚĂ: Îra! iaca cofeturi! (Aleargă la tabla și-și umple buzunările.) De cele cu fâstâci sunt?...

LULUȚA (alergând la tabla): Da lasă-mi și mie, monsieur Guliță... nu le lua pe toate.

GUGULIȚĂ: Pentru mata le-am luat, Luluță...

LULUȚA: Mersi. (În parte.) C’est un charmant garçon. (Tare.) Dacă-i așa, hai să giucăm ș-o polcă.

GUGULIȚĂ: Hai ș-o polcă... eu sunt gata să fac ce ți-a plăcea... (În parte.) Tare mi-i dragă fetița asta! (Se prind la polcă și joc cântând.)

(Împreună.)

Polca, polca, vesel joc,

Polca, polca, te iubim!

Polca, polca... plini de foc

Vesel noi te dănțuim!

(Ies amândoi în fund, jucând și împing pe sărdarul Cuculeț, care intră.)