SCENA X

LULUȚA, CHIRIȚA, SAFTA, ȘARL, ȚĂRANI

CHIRIȚA, SAFTA : Ce este?... foc?... tâlharii? 

(Guliță trece pe la poartă, din dreapta în stânga, în fuga calului, strigând: “Neneacă... monsiu dascăl... nu mă lăsați... valeu...” Câțiva țărani aleargă după el, alții intră pe scenă.)

CHIRIȚA, SAFTA: Vai de mine!... Guliță călare?

ȘARL: Grands dieux!... il est perdu, courons. (Se coboară repede din cerdac.)

CHIRIȚA: Perdu!... mon odor?... Ah!... vah!... săriți... alergați...

(Se coboară cu Safta în scenă.)

(Arie din “Baba Hârca”: “Săriți... săriți!”)

CHIRIȚA

Săriți, săteni, argați,

Cu toții alergați.

Săriți și-mi ajutați

Copilul să-mi scăpați!

Iată-mă-s în disperare!

Săriți, săriți, alergați.

Guliță-i în pierzare;

Săriți de mi-l scăpați!

COR

Săriți, săteni, argați,

Cu toții alergați.

Săriți de-o ajutați,

Copilul să-i scăpați!

(Toți aleargă pe poartă și apucă pe urmele calului.)

LULUȚA (singură): Vai de mine!... Se vede că-i în primejdie!... Mă duc să caut colonie, că poate să leșine mătușica... (Intră în casă.)