SCENA XIV

FLORIN, COLIVESCU (iese din casă cu o sticlă de vin la gură)

COLIVESCU: Înghite-Agachi!… (Bea.)

FLORIN: Iaca pălămariu! dracu mi l-o scos în cale.

COLIVESCU (coborînd în scenă): Halal de gospodărie bună… Încă o dușcă, băiete. (Voiește să mai bea.) FLORIN (smuncindu-i sticla): Ian mai stăi, badeo, că ai treabă cu mine. (Bea.)

COLIVESCU: Ce? iar tu?… Ce vrei, măi, cu mine?

FLORIN: Ai să-mi dai samă de pehlivăniile tale, șonțîtule.

COLIVESCU (îngrijit): Care pehlivănii, nebunule?

FLORIN: A! ți-ai bătut gioc de mine?… A! pușchiule, m-ai făcut să cred că-s clironom?… Ai cercat să mă strici cu Florica, pentru ca să tragi cenușa pe turta ta? (Scoate sabia.)

COLIVESCU (cu frică, bîiguind): Ce tur-tur-turtă?

FLORIN: Apără-te! sfrijîtule, c-am să-mi răzbun… să te tai bucățele, bucățele ca pe-o ciupercă…

COLIVESCU (spăriet): Ciu-per-per-percă?

FLORIN (răpezindu-se): Scoate-ți sabia, oblojîtule, că întru-n păcat!…

COLIVESCU (apărîndu-se cu trombonul): Măi, nu face pozna… măi, vină-ți în fire… (Fuge primpregiurul copacului, alungat de Florin.)

FLORIN: Ba nu, hemesitule, am să te-nvăț eu a umbla cu satana-n sîn!

COLIVESCU: Sfinte Onofrei! scapă-mă…

FLORIN: Te-oi învăța eu să umbli după Florica…

COLIVESCU: Da ascultă, Florinașule…

FLORIN: N-ascult nimic… Te lepezi de satana?

COLIVESCU: Mă lepăd! FLORIN: Te lași de Florica?

COLIVESCU: Ce face? FLORIN: Te lași de Florica?

COLIVESCU: Ba nici gîndesc!

FLORIN: Ei! apoi, mori de mîna me, păcătosule!… (Luptă între sabia lui Florin și trombonul lui Colivescu.)