Am o oglindă și mă joc

Cu razele ce le răsfrîng,

Mutîndu-le din loc în loc,

Le risipesc și iar le strîng.

Le-adun cu drag ca un avar,

Și-ades în sufletele voastre

Cînd e mai noapte, ca un far

Mi-arunc luminile albastre.

Vă-ntind o punte de scăpare

Deasupra negrelor genuni,

Și raza mea strălucitoare

E făcătoare de minuni.

Mi-o plimb pe-atîtea fețe pale,

Cînd cu oglinda mea mă joc —

Dar cînd îmi stă ceva în cale,

Oglinda mea e-un ochi de foc.

Mi-adun puterile solare

Și fulgerînd, după un semn,

Ca Arhimed, în depărtare,

Aprind escadrele de lemn !...