De când trăiesc la țară, Sacerdote,

M-a convertit, ca pe Rousseau, natura.

De-aceea de astăzi las literatura

Și-azvârl în foc carnetul meu de note.

De-acum mă pun serios să adun bancnote,

În pod îmi spânzur lancea și armura,

Și, cum vă spun, am să vă fac figura,

Chiar dac-aș ști că-s Anghel Bounarotte!

Ce-atâta artă când în pruni rodește

Aperitivul zilelor de mâne,

Când am hameiul dospitor de pâne,

Și mă-nveșmântă cânepa și inul?!

Vezi Sacerdote, astfel se sfârșește 

Cariera mea…Așa mi-a fost destinul.