12 martie.

Ne aflam la punct hotărâtor al războiului. Pe de o parte negocierile de la Moscova vor da o întorsătură definitiva conflictului ruso-finlandez – pe de alta vizita lui Ribbentrop la Roma va fi probabil determinata în evoluţia acţiunii de pe frontul occidental.

Oficial, de la Moscova, nu se ştie inca nimic precis. Ieri, atmosfera era foarte favorabila pentru încheierea pacifica a tratativelor. Faptul ca Moscova a intrat în negocieri cu guvernul finlandez dovedeşte ca Rusia a renunţat la tactica de a nu recunoaşte în Finlanda decât guvernul comunist Kussinen – ceea ce constituie, data fiind mentalitatea sovietica, un pas considerabil înapoi. Se pare ca celelalte pretenţii ale Moscovei au fost mult reduse. Acum se afla ca în momentul în care s-a adresat Suediei pentru o mediaţie, Rusia încercase deja sa puna în mişcare o intervenţie engleza. Condiţiile de pace propuse prin ambasadorul Maiski guvernului britanic au fost insa de aşa natura încât acesta a refuzat sa le transmită guvernului finlandez.

Se pare ca în Anglia perspectiva unei paci ruso-finlandeze e privita cu oarecare nemulţumire. Ieri a avut loc o dezbatere destul de vie în Camera Comunelor. Răspunzând la o întrebare a majorului Attlee Chamberlain a declarat ca Anglia şi Franţa sunt gata sa ajute mai departe Finlanda, şi daca aceasta va cere, cu toate mijloacele ce stau acestor doua Puteri la dispoziţie. Întrebat mai departe daca un asemenea ajutor ar constitui o declarare de război Rusiei, Chamberlain s-a arătat rezervat şi a răspuns „ca inca nu”.

Procesul Auschnit.

Despre vizita lui Ribbentrop la Roma nu s-au publicat, de asemenea, pana acum, decât orariile vizitelor schimbate intre ministrul Reichului şi oficialităţilor Quirinalului şi Vaticanului. Este cert insa ca vizita lui Ribbentrop la Roma trebuie sa urmărească teluri de cea mai mare importanta.

Din unele izvoare ar rezulta ca Italia pregăteşte un plan de pace pe care-l va remite d-lui Sumner Welles la trecerea sa prin Roma, în drum spre Napoli unde se va îmbarca pentru America. La Paris şi la Londra se crede ca Germania e în plina ofensiva de pace, socotind ca momentul sfârşitului ostilităţilor dintre Rusia şi Finlanda ar fi favorabil unei asemenea încercări, cu atât mai mult cu cat prezenta lui Sumner Welles în Europa e şi ea o încurajare. Cercurile politice franceze şi engleze sunt insa foarte sceptice cu privire la aceasta încercare, care, socotesc ele, va da greş, Germania neînţelegând sa se supună cerinţelor anglo-franceze, care sunt ireductibile…

Vizita lui Ribbentrop la Vatican ar fi avut de scop reglarea situaţiei clerului catolic din Polonia…

Procesul Auschnit s-a sfârşit ieri. Sentinţa va fi data poimâine, joi…

În legătură cu acest proces, circula tot felul de zvonuri în oraş, zvonuri care trebuie primite cu toată rezerva, ca toate zvonurile.

Se spune astfel ca Regele a citit regulat notele stenografice ale dezbaterilor şi ca ar fi fost înmărmurit de cate a aflat. Ar fi aflat astfel, intre altele, ca Malaxa şi Urdareanu l-au indus în eroare şi ca au abuzat de încrederea lui (!). Rezultatul descoperirilor regale, ar fi fost noi instrucţiuni date acuzării care a şi pus multa apa în vin, în ultimele şedinţe. Ba chiar, pretinde Blumenfeld, Aznavorian, avocatul părţii civile, ar fi propus un armistiţiu avocaţilor lui Auschnit…

Dovezile aduse de aceştia (din care cenzura n-a lăsat sa răsufle nimic în presa) despre aprobarea tuturor operaţiunilor efectuate de Auschnit, de către Malaxa – aprobare consemnata în scris, ar fi impresionat adânc nu numai Tribunalul, dar chiar şi pe Rege… As vrea sa fie asa, caci mi s-ar lua o piatra de pe piept daca as putea constata ca Regele n-a fost în toată aceasta afacere un complice, ci un indus în eroare…

Pe de alta parte se spune ca fata de schimbarea de Sus, Malaxa e desfiinţat. Nici vorba de deplasare la Londra. E închis în casa şi nu vede pe nimeni, prăbuşit. A circulat zvonul ca s-a sinucis. Alţii spun ca e într-o stare de nervi care apropie nebunia, alţii ca e în ultimul stadiu de uremie. Se poate sa fie zvonuri răspândite de amicii lui Auschnit, ca sa creeze atmosfera în preajma sentinţei… Se poate sa fie şi ceva adevărat… Vom vedea joi, după sentinţa.

Un nou val de frig, cu viscol şi zăpadă s-a abătut asupra Basarabiei, în regiunea Chişinăului şi a întrerupt comunicaţiile. In Bucureşti de alaltăieri soare şi căldură, parca ar fi sosit primăvara…

Asistat ieri seara la reprezentaţia Teatrului National: se juca „Magda” lui Suderman, marele succes de acum 50 de ani, în care au strălucit pe rand Agata Bârsescu, Sarah Bernard şi Duse. Excelenta reprezentaţie, cum nu se poate mai buna. Sotia lui Sadoveanu, remarcabila – ca şi Storin şi ceilalţi. Ce deosebire cu ultima reprezentaţie de acum trei luni, a unei piese a lui Shaw, care a fost o nenorocire…

„Magda” marchează toată evoluţia morala a generaţiilor noastre în ultimii 50 de ani. Azi, subiectul acestei piese nu mai poate fi înţeles… Am făcut drum mult de atunci…