18 MARTIE.

Tătărescu a cantat ieri-seară la Radio. Omul acesta nu pricepe ca un sef de Guvern trebuie sa vorbească scurt, în câteva formule precise şi concise. Nimeni n-asculta sau nu citeşte o nesfârşită peltea de lucruri cunoscute şi arhicunoscute… „Sa rămânem uniti pentru a fi tari şi tari pentru a fi noi înşine”, „sângele strămoşilor”, „înfrângerea robiilor din trecut”, „problema păcii”, „acţiune de veghe”, „nevoile oştirii”, „zăpadă care a copleşit năpraznică ogoarele noastre” – sunt formule şi postulate, care, diluate într-o nesfârşită enumerare, plictisesc pe oricine. Tătărescu nu e prost – de ce nu pricepe?

A murit ieri-dimineaţa şi Iancu Brezeanu, actor şi beţiv împărătesc. Nu stiu de ce ajunsese la celebritate, caci era un talent mediocru. La Sinaia i s-a ridicat chiar un bust, probabil de către tovarăşii sai de pelin. Fiind la Guvern, am pus să-l dea jos. Acum iar l-am văzut ridicat pe soclul sau…

A murit în Suedia şi cunoscuta scriitoare Selma Lagerlöf, la vârsta de 81 ani. A scris romane plicticoase, dar remarcabile şi a fost distinsa cu premiul Nobel.

Lângă statia Zalanka, în Iugoslavia, un tren de persoane s-a prăbuşit într-un rau cu apele umflate şi 80 de persoane au pierit înecate. In Italia, lângă Roma, un avion cu călători s-a răsturnat în momentul aterizării. Sunt doi morţi.

După o splendida duminica de primăvară, timpul iar s-a răcit azi. Termometrul arata 0°C. In Suedia a căzut la -12°C şi în unele locuri, chiar la -27°C.

Nae Ionescu a fost înmormântat ieri la Bellu. Mi se spune ca a fost foarte, foarte multa lume. In schimb, ziarele n-au avut voie sa publice despre defunct decât notiţe succinte, de trei-patru linii… Bietul Nae a murit oropsit, dar chiar cei care nu-l stimau foarte mult au vărsat o lacrima pe mormântul lui, de ura celorlalţi…

Întâlnire de gradul zero.

Mussolini şi Hitler s-au întâlnit ieri dimineaţă în gara Brennero. Trenul lui Mussolini a sosit la ora 9:30 – al lui Hitler, la 10:10. Ningea ca în toiul iernii. Întrevederea, la care au asistat şi Ciano şi Ribbentrop, a durat doua ore şi jumătate. Domnii au luat apoi dejunul împreună, tot în trenul lui Mussolini, si, după dejun, cele doua trenuri au pornit înapoi, unul spre Berlin, cu Hitler şi Ribbentrop – celalalt spre Roma, cu Mussolini şi cu Ciano.

Despre întrevedere şi cele vorbite nu s-a dat nici un comunicat, cel putin pana acum. La Berlin insa domneşte mare fierbere în cercurile politice şi în presa şi nu se discuta decât despre cele ce s-au putut hotărî pe culmea Brennerului. Toate celelalte au căzut pe planul al doilea. La Ministerul de Externe din Wilhelmstrasse se cauta vădit sa se diminueze importanta întrevederii dintre cei doi conducători, care n-ar depăşi limitele unor consultări naturale intre capii de guvernământ a doua tari aliate. Discreţia cu care a fost pregătită întâlnirea, conjunctura momentului şi faptul ca cele discutate nu se dau în vileag atâta insa curiozitatea oamenilor şi ipotezele circula.

În cercurile bine informate se crede ca convorbirea dintre Hitler şi Mussolini a avut înainte de toate drept scop, întâi, ultimele propuneri de făcut lui Sumner Welles în legătură cu pacea – şi al doilea, situaţia în sud-estul Europei. Se specifica chiar, în ce priveşte situaţia din sud-estul Europei, ca Germania vrea sa convingă Italia sa semneze împreună cu Rusia o convenţie de garanţie a „statului-quo”, cu condiţia unui angajament de neagresiune fata de Germania şi Rusia din partea tarilor din centrul şi răsăritul Europei…

În legătură cu acest proiect se pune o foarte apropiata vizita pe care Ribbentrop ar urma sa o facă la Moscova şi o alta vizita a lui Teleki la Roma, care va avea loc zilele acestea. In fine se mai spune ca Germania mijloceşte un pact de neagresiune intre Turcia şi Soviete, pact pe care în anumite condiţii (garantarea păcii în Balcani) Ankara ar fi dispusa să-l semneze.

La Paris se socoteşte ca întrevederea Hitler – Mussolini n-ar fi decât primul pas pentru începutul noii ofensive de pace pe care Reichul vrea sa o pornească. Cum insa e foarte probabil ca Mussolini n-a putut impune lui Hitler un alt program de pace decât cel pretins de Reich, importanta întrevederii ca şi a ofensivei de pace e socotita ca foarte scăzută de întreaga presa franceza şi de asemeni de cea engleza.

Totuşi, agenţia Reuter (engleza) a anunţat ieri ca o întrevedere intre Daladier şi Mussolini, la Genova, pentru azi sau maine, nu este exclusa. Ce e drept, ştirea a fost imediat dezminţita de la Paris… Sa aşteptăm…

N. Iorga a salvat cinstea Senatului.

Oamemii politici cu joben: Virgil Madgearu şi G. G. Mironescu.

Ieri s-a încheiat la Senat discuţia Adresei (de răspuns la Mesajul Regal). Din cele 28 de discursuri pronunţate anul acesta la tribuna – lăsând la o parte scurtele declaraţii ale minorităţilor – n-a fost decât unul bun, al lui Iorga, cu care s-a închis seria. Iorga a avut ieri o zi buna, n-a pus picioarele în străchini şi a vorbit cu însufleţire şi cu bun-simţ. A salvat cinstea Senatului. Gafencu, care a răspuns în numele Guvernului şi se străduia de opt zile cum sa vorbească fara sa spună nimic, a reuşit pe deplin. Raportorul I. Botez, de la Iaşi, a fost nul, dar şi scurt. Bine ca s-a sfârşit şi aceasta plictiseala a Mesajului…

Raidul avioanelor germane la Scapa-Flow a pus din nou în discuţie posibilităţile de lupta intre arma aeriana şi bateriile de apărare terestre şi maritime. In Germania se face mare caz de succesul obţinut prin demonstrarea vulnerabilităţii flotei şi teritoriului englez. De observat insa ca o escadrila engleza a străbătut întreaga Germanie, pana la granita polono-rusa şi s-a înapoiat nevătămată la baza ei. Ar fi putut bombarda, în drum, nenumărate oraşe germane. In concluzie, pare demonstrat ca apărarea antiaeriana nu e eficace oriunde. Pe de alta parte, e evident ca, prin bombardamente aeriene, o tara poate fi nenorocita, dar nu cucerita. Atunci?

Primul ministru bulgar Filov a vorbit întocmai ca predecesorul sau Kosseivanov. şi el vrea pacea şi numai pacea, şi el constata ca raporturile Bulgariei cu toţi vecinii sai sunt foarte bune, ca relaţiile cu Romania s-au ameliorat, şi el vrea revizuirea tratatelor numai pe cale pasnica. Cum? – asta nu spune.

Finlandezii au hotărât sa construiască trei noi oraşe cu numele de Viborg (Viipuri), Hangoe şi Somosalvi în locul celor cu aceleaşi nume, distruse de război şi cedate Rusiei. In aceste trei oraşe noi se vor muta locuitorii evacuaţi din oraşele cedate.

Ruşii au început sa construiască în Carelia, intre mare şi Ladoga, o linie „Voroşilov” pentru apărarea granitei sovietice…

Inundaţii mari, în toate părţile joase ale tarii. Mai ales de-a lungul Dunării, pagubele sunt imense. Zăpoare de gheata au umflat apele în dosul lor şi acestea au trecut peste diguri, ba în unele locuri au spălat chiar digurile… O mulţime de proprietari sunt ruinaţi. Când vine una vin toate… Ieri dimineaţă, 18 martie, a nins ca la Boboteaza…

Afacerea „Rimma”, una din cele mai mari porcarii ale vremurilor, a fost clasata.

La trecerea mea pe la Ministerul Industriei în 1938 am numit o ancheta. Inginerul Panaitescu şi Mecu au dovedit culpabilitatea administratorilor care au delapidat averea Statului. In clasarea afacerii vad mana spurcata a lui Malaxa. Malaxa se pregăteşte sa înghită tot avutul „Rimmei”, şi se vede ca vrea sa scape pe predecesorii sai de puşcărie… In lumea industriala e o indignare generala…