„Ţâşnit din laturile alcoolului”

În lipsa mea din Bucureşti – am petrecut doua zile la Breasta – s-a învârtit pământul. In afara, s-a semnat armistiţiul intre Franţa de o parte, Germania şi Italia. Ostilităţile au încetat azi-noapte, la ora 1:35… Umilirea Franţei este completa, sfâşietoare pentru toţi cei care s-au hrănit în cursul vremurilor din comorile ei sufleteşti.

Nu pot pricepe cum o tara atât de înzestrată de Dumnezeu şi un popor atât de dârz au putut ajunge în câteva săptămâni la o asemenea prăbuşire. şi ma tem ca pacea va fi şi mai oribila ca armistiţiul…

Paul Reynaud.

Winston Churchill.

Charles De Gaulle „Pe frontul intern”, abia acum începe lumea să-şi dea seama de radicala şi revoluţionară schimbare de regim pecetluita prin transformarea FRN-ului în Partidul Naţiunii. Când mi-a spus joia trecuta Ghelmegeanu: „S-a adoptat programul dumitale” – n-a făcut aluzie, cum am crezut, la propunerea mea din toamna 1938 (Regele sef al Frontului), ci la sfaturile pe care le-am dat Regelui în momentul în care mi-am dat demisia din postul de prim-ministru.

E drept ca am spus atunci Regelui ca nu se poate merge cu doua Guverne, cel de la Palat şi cel de la Preşedinţia Consiliului, ca era mai bine sa nu mai numească un prim-ministru (cel mult un vicepreşedinte al Consiliului pentru nevoile protocolare) şi sa prezideze el Consiliul de Miniştri, luându-şi un ajutor, un sef de cabinet, un secretar general sau aşa ceva. E drept, de asemenea, ca i-am spus: „Ia-ţi unul, doi sau trei Urdareni” – înţelegând să-şi ia pe lângă dansul „băieţi” care să-l ajute în sarcina sa de „Führer & Kanzler” (conducător şi cancelar). Dar niciodată n-am înţeles sa facă din Urdareanu primul demnitar al tarii şi să-l cucuteze pe el în locul primului ministru. Nu stiu daca locul de prim-ministru va fi desfiinţat (de patru zile nu se mai vorbeşte de Tătărescu, ci numai de Urdareanu) sau daca va fi menţinut şi demonetizat. In tot cazul, am intrat în „era Urdareanu” şi asta n-a fost sfatul meu. Nu puteam eu sa ma gândesc la înălţarea unui individ ţâşnit din laturile alcovului, bun de întrebuinţat în umbra, dar nu de pus în lumina…

Tipul e direct inconştient. Pus sa vorbească la Radio, duminica seara, a vorbit ca Napoleon de pe Pyramide, cu un ifos, cu nişte apăsări de accente cu totul nepotrivite. Efectul a fost dezastruos; lumea care l-a văzut ridicându-se dintr-un ţucal e indignata. De teama, nimeni nu spune nimic – şi cei care ar fi gata sa spună tac şi ei ca sa nu mai îngreuieze situaţia internaţională a tarii, deja destul de grea… Dar când toate s-or sfârşi, Doamne, Doamne, ce răfuială!

Pe lângă discursul hitlero-napoleonian al lui Urdarean, am avut duminica seara stupefacţia sa auzim la Radio pe dl Horia Sima, care a spus: „Ordon tuturor elementelor legionare sa se înscrie în Partidul Naţiunii”… Dl Sima e acelaşi domn Sima care a fost arestat acum 15 zile, care a mărturisit ca a participat la uciderea lui Armand Călinescu şi care a jurat sa se răzbune pe Corneliu Zelea Codreanu!

Cum pot sa creadă „bidetistii” dnei Lupescu ca toţi aceşti legionari cu ura în san şi cu setea de răzbunare în gura sunt sinceri când vin sa se înscrie în partidul Regelui? Printre primii înscrişi figurează Ion Zelea Codreanu, tatăl lui Corneliu… Sunt pozitiv informat ca legionarii au primit sa se înscrie în noul partid, numit ca sa se poată mişca în libertate şi legalitate.

În rezumat, Regele a dat tara pe mana lui Urdareanu, şi pe el însăşi pe mana legionarilor… Nu acestea au fost sfaturile mele Acum sa scoată cămaşa pe unde o şti…

Ziarele de ieri şi de azi sunt pline cu portretele lui Urdareanu, cu biografia lui Urdareanu, cu laude la adresa lui Urdareanu, cu enumerarea marilor sale însuşiri! Unde e Tătărescu? A intrat sub pământ sau l-a acoperit umbra lui Ghelmegeanu?

Spicuiri din cuvântarea de alaltăieri a Noului Mare OM: „Stăpânit numai de sentimentul de legătură cu pământul Tarii…” (a uitat de Lapommeraye, tata-mosu' asasin?). Dar, după cate spune Cecropid, nemţii continua sa creadă slova Regelui şi vor în Romania, în politica, claritate şi continuitate… Pana şi negocierile ce par a se agata cu Rusia ii supăra şi unii din ei se întreabă daca Regele nu continua cumva cu dublul joc de pana acum…

Si Fabricius, şi Gerstenberg au spus lui Cecropid ca singurul om în care ar avea încredere as fi eu. Din nefericire, pentru ei, eu nu sunt gardist…