Lumea politică a anului 1940 văzută de Constantin Argetoianu

Stelian Neagoe

Ieri ca şi azi.

De vreme ce tot nu găsim de nicăieri sprijin financiar pentru a continua tipărirea Însemnărilor Zilnice ale lui Constantin Argetoianu – rămase de un an şi mai bine la volumul al VII-lea (anul 1939) – ne-am gândit sa menţinem cât de cât viu interesul publicului cititor pentru această frescă politică fluviu, prin reproducerea a unora din ineditele texte argetoiene. În acest număr de sâmbătă al „Jurnalului National” transcriem însemnările zilnice din scurtul interval 10-14 ianuarie 1940.

Martor ocular şi avizat, Argetoianu a surprins în felul sau inconfundabil lumea începutului de an 1940. O lume bulversata, intrata într-o deriva apocaliptica. Austria anexata. Cehoslovacia desfiinţată ca Stat. Polonia cotropita şi împărţită intre doua mari puteri totalitare. Mandra Finlanda sfidând „dreptul forţei”, prin jertfelnica sa rezistenta în fata vecinului comunisto-imperialist. Anglia şi Franţa încercând salvgardarea păcii prin asidue pregătiri de război. Italia bântuită de grandoarea arbitrului mondial în fata imposibilelor reconcilieri de ideologii şi sisteme politice.

Peste ocean, SUA staţionau într-o neutralitate armată. Japonia predispusă să cocheteze cu democraţiile occidentale, dar implicându-se tot mai vădit în urzeala Pactului Antikomintern iniţiat de Axa Berlin – Roma.

La fruntariile României Mari, Ungaria şi Bulgaria pândeau momentele prielnice revizionismului teritorial. Iugoslavia era minată de interese confederale divergente. Turcia amică era zguduită crunt de cutremure fără precedent.

În tot acest timp, Romania Mare străduindu-se din răsputeri să supravieţuiască imponderabilelor istoriei. Cu un Rege tot mai şovăielnic, un Guvern palatist şi o opinie publica ţărmurita într-un regim de dictatură regală ineficient, în prag de falimentare. Teama de Rusia Sovietică obligă factorii de decizie ai Statului roman să ducă o politică de basculare periculoasă între „garanţiile platonice” franco-engleze şi sprijinul aspru condiţionat al Germaniei.

Și, de parca războiul n-ar fi fost un rău îndeajuns de resimţit, mama natură mai prăvălea asupra omenirii şi formidabile cataclisme. Cutremure mortale în Turcia. Inundaţii catastrofale în Spania şi Portugalia. Canicula purtătoare de fatale insolaţii în Argentina. Crivat şi ger năprasnic în Romania, cu temperaturi ce îngheţau ape şi oameni, ajunse pana la minus 35-40 de grade.

În ianuarie 1940, evenimentele se desfăşurau într-un ritm infernal. Argetoianu abia prididea sa le menţioneze în filele caietelor-manuscrise. Timpul, nerebdator, nu-i lăsa răgazul să-şi puna în opera însuşirile sale de mare scriitor, creator de uimitoare imagini panoramice ale vieţii politice româneşti şi ale celei internaţionale. Fugar, reuşea tutusi, ici-colo, sa traseze linii portretistice memorabile, pline de savoare sau de sarcasm.