SCENA VII

Se aude un mare zgomot, lovituri, țignale, vaite, apoi o mulțime speriată dă fuga din dreapta și traversează scena ieșind prin stânga. Apoi o grupă de răniți legați la cap, la mâini etc.

Cuplete pe aria „A Saint-Lazare” de Bruant.

De la Tunari acum venim 

Cu mâna ruptă,

A fost pârjol, a fost sublim,

Cumplită luptă.

Cetașii lor ne-au prăpădit,

Jachet ne arse,

La cap, în spate, în sfârșit,

La metatarse.

Nici la Smârdan nu fu așa 

Ce crud spectacol,

Scăparăm din trista belea 

Ca prin miracol!…

Adio cruci de tibișir 

Și chinorosul! 

Le făcu mult mai abitir 

Năbădăiosul!

1-IUL RĂNIT: Nu s-a mai văzut așa luptă d-le colonel!

2-LEA RĂNIT: Adică noi n-am mai văzut, d-le general!

3-LEA RĂNIT: Ce nu s-a mai pomenit în țara românească: Colonei și generali căzuți pe câmpul de luptă!

1-UL RĂNIT: Mie mi-ați spart capul până la creieri! Se văd creieri, d-le!

2-LEA RĂNIT: Mi se pare că te lauzi!

3-LEA RĂNIT: Acuma să mai zică dușmanii că n-ai creieri!

2-LEA RĂNIT: Mie mi-au scos toți dinții! Ce durere, domnule!

1-UL RĂNIT: Te-o fi durut dar în pungă, că dinții erau de la dentist!

3-LEA RĂNIT: Domnilor, să nu uităm ziua de astăzi ca pe o zi de luptă mare; iar ca niște bravi luptători ce suntem, propui ca să luăm o hotărâre eroică!

2-LEA RĂNIT: Sunt cu sufletul în mijlocul vostru (Vrea să plece.)

1-UL RĂNIT (apucându-l de haină): Unde te duc!?… Ce fel, ne lași?...

2-LEA RĂNIT: Lași nu pot fi printre vot!

3-LEA RĂNIT: Am spus că astăzi, acuma chiar trebuie să luăm o hotărâre eroică…

2-LEA RĂNIT (vrând să plece): Dacă e vorba să se facă balotaj eu mă abțin…

3-LEA RĂNIT (ținându-l de haină): Propui, d-lor, ca să… ne retragem în corpore!

TOȚI: Bravo! Da! da!

2-LEA RĂNIT (înălțându-se): Iar eu care niciodată nu m-am dat înapoi când a fost vorba de sacrificiu, mă pui în fruntea voastră.

Ies cu toții. Al 2-lea rănit în cap și cântând ultimul cuplet.

---- Cortina ----