Roman, 19X1935

Iubitul meu Geo Bogza, în fine azi, veşti; le aşteptam cu o nerăbdare şi o nervozitate care în ultimul timp din cauza mai multor exasperări luaseră forma unei obsesii. Condiţiile de tipărire pe care mi le comunici le accept; voi avea banii oricând şi îndată ce voi avea corecturile (sau poate e mai bine ca să le faci la Bucureşti pentru a nu se pierde timp) deci îndată ce-mi vei I cere îţi pot trimite încă 8000 lei apoi restul însă te rog anunţă-mă cu 2-3 zile înainte ca să-1 pot avertiza pe tatăl meu; el îmi dă banii, am vorbit cu el şi nu încape nici o îndoială în această privinţă.

În privinţa modificărilor, iată alăturat care ar fi aspectul paginei I1 cu supresiunea pasagiilor ce te jenează; poate că paragraful care începe cu „Senzaţia de depărtare.” şi continuă încă cinci rânduri.

— Înainte de „teribila întrebare” – ar putea fi păstrat, în cazul acesta adaugă-1 pe hârtia mea. Cât priveşte (agentură & comision) paranteza indică tocmai necesitatea în care s-a găsit „autorul” de a da un amănunt lămuritor şi pe care ar vrea el însuşi să-1 evite; dacă din tot ce-i scris mai departe detaliul acesta rezultă de la sine şi dacă crezi că suprimarea lui nu poate stânjeni înţelesul general, atunci taie-1.

Te rog mai scrie-mi următoarele: ce crede Pompiliu Constantinescu şi ce ţi-a spus el despre manuscris. Îmi face impresia că nu i-a plăcut; văd că eviţi acest subiect cu îngrijire, în privinţa „reclamei”: eu nu mă pricep însă cred că s-ar putea începe a anunţa, în „bazarul” ziarelor care se ocupă de literatură. În „Vremea” ar fi excelent dacă s-ar putea, ca anunţul lui Călugăru, însă mi-e teamă că vei întâmpina dificultăţi mari. Cartea mea face figură de „parent pauvre” la editură, este doar „tolerată” în mijlocul celorlalte strălucitoare lucrări, nu-i aşa?

1 Pagina I-a

Când privesc mult timp un punct fix pe perete mi se întâmplă câteodată să nu mai ştiu nici cine sunt, nici unde mă aflu. Simt atunci lipsa identităţii mele de departe ca şi cum aş fi devenit, o clipă, o persoană cu totul străină. Acest personagiu abstract şi persoana mea reală îmi dispută convingerea cu forţe egale.

În clipa următoare identitatea mea se regăseşte şi odaia îmi apare de-o prospeţime ce n-a avut-o înainte.

Teribila întrebare „cine anume sunt” trăieşte atunci.

Zilele trecute am primit o scrisoare de la Sandu Hay care' îmi spune că ar putea anunţa cartea în „Zorile” şi „Adevărul” I însă îmi repugnă profund să apelez la el şi tocmai acum când i-am scris câteva rânduri amare. Cred că dacă l-ai ruga pd Traian Şelmaru1, el s-ar ocupa poate cu pricepere şi discreţie.!

Pentru „Vremea” n-am nimic gata; îţi voi trimite totuşi mâine, poate, un esseu.

Te rog scrie-mi dacă să colaborez la „Azi”, ştiu că este o revistă de dreapta însă au publicat Const. Micu şi I. Biberii esseuri de stânga; îmi trebuie un articol publicat într-o revista voluminoasă pentru a-1 trimite în străinătate. Cred că mi înţelegi.

Îţi mulţumesc încă o dată pentru toată osteneala şi grijile] ce le ai cu cartea mea; dacă îţi trebuie 500 lei pentru] cheltuieli mărunte, aperetive şefului de atelier şi bacşişuri! Ca lucrurile să meargă mai repede, îţi pot trimite; eu nu ştiul deloc cum se procedează în asemenea cazuri.

Te sărut cu dragoste pe tine şi pe Elly, M. Blecher