Roman, 24.111.1936

Iubitul meu Geo Bogza, îţi trimit alăturat un esseu, care te asigur că nu ştiu ce e cu el1. Cred că din punct de vedere strict filosofic conţin! Multe aberaţii şi dacă l-ar ceti, de exemplu, I. Brucăr2, şi-a| pune mâinile în cap şi ar pretinde că am masacrat filosofia. Intenţia mea însă n-a fost să scriu un studiu, ci un esseu îflş care chestiunile să fie doar atinse uşor şi oarecum deformate. Pentru a trata toate aceste chestiuni aşa cum trebuie, nici zece volume n-ar fi deajuns. Vezi şi tu ce e cu el şi scrie-mij Pentru „Vremea” e prea lung; mă gândeam să-1 dau pentn| numărul ce vine la „Azi” şi să renunţ la Ioniţă Cubiţă.

1 Probabil Exegeza câtorva teme comune. „Azi”, An V. nr. 23 dif mai-iunie 1936.

2 Iosif Brucăr (1888-1960), filosof român.

Te rog scrie-mi şi fă ce crezi. Eram să scot zilele trecute la Roman cu Popovici o revistă, totul era gata dar în ultimul moment Popovici a renunţat şi eu nu vreau s-d scot singur pentru că în fond n-am intenţia să scriu la ea ci doar să contribui materialmente şi să fac cronica, unde să scriu despre revistele şi cărţile ce le primesc şi despre care n-am unde să dau notiţe scurte.

În această privinţă, te rog dacă poţi inserează la „Fapte şi Idei”nota alăturată. Îţi mulţumesc mult.

Te mai rog ceva: dacă se poate, fă-mi în tipografie la „Vremea” o copie a esseului despre Kierkegaard, pe şpalt, cum ai făcut pentru Paris, dacă îţi aduci aminte. Este bine, cred, să am o copie pentru orice eventualitate.

Zilele trecute răscolindu-se acasă în nişte saltare vechi s-au găsit lucruri care îmi aparţin şi între ele şi o placă de patefon „Kismet” care este chiar placa despre care vorbesc în întâmplări la pagina 1131.

Când a murit „Edda” am luat din etaj mai multe lucruri mărunte.

Îţi voi da ţie această placă s-o păstrezi ca amintire.

Când crezi să mai vii la mine cu Elly? În grădină încep să înverzească pomii şi în curând vor ieşi şi florile. Îmi fac o terasă în dosul casei ca să am vara umbră.

Te rog scrie-mi şi răspunde-mi la toate întrebările. Îţi mulţumesc mult, ştiu că eşti ocupat, iartă-mă că te necăjesc atâta.

Te sărut cu dragoste pe tine şi pe Elly, M. Blecher >Jn fiecare sâmbătă după-masă ne adunam în odaia din faţă unde gramofonul cânta arii orientale din „Kismet” şi Edda ne servea prăjituri ulci-aniărui făcute cu miere şi migdale„, M. Blecher, întâmplări în 'realitatea imediată. Ed. „Vremea”, Bucureşti, 1936, p. 113.