Vânturile negre, într-a lor turbare,

Nu bat fața mării fără încetare;

Iar tu, dragă țară, pace nu mai ai!

Nu se șterse bine sângele pe plai

Și alt râu de sânge mâine o să-l ude!

Mâine, alte lupte! Alte doruri crude!

Fiii tăi trec viața sub armele lor;

Pruncii lor îi uită, părăsiți în dor!

Iată, vântul luptei geme cu turbare!

Un minut, o, țară, câtă dezmierdare!

Crude au sa fie luptele ce vin!

Dar nepieritoare fi-vor cel puțin;

Ale tale lupte, splendide, sublime,

Te-or scăpa de moarte pe viitorime!