Ba veți hi cum furăt păn-acum,

Cumu-s jidovii blăstămați, iacă!...

Ce n-au țară, ci trăiesc pă drum...

Să hie țara cât dă săracă,

Dulce-i când poate cineva zice:

Asta-i țara mea, eu-s dă aice !...”