Cât glasul sună, vóinic ochi întoarsă,

Lumine-i fiind mai întunecate,

Slobozind abea din buzele d-arsă

Un dulce suspin, vorbe-înjumătate,

„Ah! ce văd, tu-mi ești, o Ermină bună!”

„Eu, Arghine, eu! (zisă ea-împreună).