95

Dar povața mea nu știu dă unde,

Iarăș' stete-înainte-mi deodată;

Făr' a mă-întreba, făr' a-i răspunde,

Mă luă dă guler și dă-o spată

Și zbură-în sus cu mine ca vântul,

Crepându-să-înaintea lui pământul.

Share on Twitter Share on Facebook