70

Dar când era sfatul cel mai mare,

Iacă toți lăieții și goleții,

Cu măciuci înarmați și topoare,

Ba iacă și ciurarii sumeți

Împresurară cinstitul sobor;

Cucavél era povață lor.

Ieșind el din cei mulți înainte,

Așa strigă cu vorba-îndrăzneață:

„Voi gândiți că numa voi minte

Întreagă-aveți și gură vorbeață,

De-a vă sfătui cum să cuvine

Pentru deobștele a nostru bine!

Share on Twitter Share on Facebook