Din Ziorile şi din Scrisorile din Ţara ţinţărească ale înfocatului unionist focşănean D. Dăscălescu, sunt puţine strofe revelabile. Pitorescă apare doar confesiunea autobiografică Mijloacele:
M-am născut cam pe-acea vreme pe când limba cea grecească
Şi ştiinţa de plăcinte nu mai da nici un folos;
Pe când cele vechi mijloace neputând să mai slujească,
Multe şlice şi benişe rămăsese de prisos;
Obiceiuri şi tradiţii de mulţi secoli consfinţite
Cu greceasca şi plăcinta dimpreună au pierit,
Altă limbă, tot streină şi năravuri mai cioplite
Se sili de-atunci să-nveţe tot românul iscusit.