Dumitru C. Moruzi (1860-1914) e un amator care îşi romanţează amintirile. Subiectul epic din Pribegi în ţară răpită e fără însemnătate. Toată valoarea romanului stă în documentaţia asupra vieţii boierilor şi ţăranilor din Basarabia. Alcătuirea unei case boiereşti, la Chişinău şi la ţară, moravurile nobilimii basarabene, ale curţii din Petersburg, călătoriile „pe drumul cel cu stâlpi”, „po doroghe stolbovoi”, în faeton, „dormeză”, „tarantas”, aceste toate sunt înfăţişate cu un mare pitoresc.