Scena XI

ACEIAȘI — PAMPON și CRĂCĂNEL scoțându-si măștile

PAMPON (lui Crăcănel ): Costumul polinez! E Didina cu Bibicul!

CRĂCĂNEL: Cu Bibicul...

PAMPON: Pe el! (Iordache vrea să plece; Pampon îl apucă de o parte, Crăcănel de alta, și-l readuc târâș în scenă)

CRĂCĂNEL: Unde te duci, Bibicule?

PAMPON: Stai să te judec eu, Bibicule...

IORDACHE (zbătându-se între amândoi): Nu mă cheamă Bibicul, mă cheamă Iordache!...

MIȚA (aparte): Pampon! (trece repede lângă Pampon și-l trage cu putere deoparte; încet) Ești aici ? (își arată figura la o parte și iar se maschează.)

PAMPON: Persoana în chestie? Mița?

IORDACHE (luptând să scape de Crăcănel, își scoate masca) : Lasă-mă, domnule!

CRĂCĂNEL (ținându-l din răsputeri): Stai aci! (se luptă amândoi.)

MIȚA (lui Pampon repede și șoptit): Nu e Bibicul, este Iordache; Bibicul, traducătorul, este îmbrăcat turc.

PAMPON (sărind): Turc! Turcul care ne-a tachinat adineaori?

IORDACHE: Înțelege odată, domnule, că nu sunt Bibicul! Ce, ești turbat? vrei scandal?

CRĂCĂNEL (crud): Da! vreau scandal...

PAMPON (după ce a vorbit cu Mița încet, trecând repede lângă Crăcănel, pe care îl apucă și-l trage de mână în față; Crăcănel din smucitură scapă pe Iordache, care iese repede din bal dând cu tifla înapoi) : Lasă-l! nu-i ăsta! am greșit. Bibicul e turcul, turcul care ne-a tachinat adineaori...

CRĂCĂNEL: Turcul? 'Aide după el... Dar dama asta cine e?

PAMPON: O damă...

CRĂCĂNEL: O damă? bine... 'Ai după turc. (pleacă întâi punându-și masca.)

MIȚA (încet lui Pampon): Nu cumva să-i spui lui Crăcănel...

PAMPON (asemenea): N-ai grije. 'Ai după turc! (își pune masca)

CRĂCĂNEL: 'Aide după turc! (ies toți trei în bal)