Nu-mi măsur bine versul? Ce? Cum? Auzi acolo!

Dar ritmu-mi curge-n vine! și rima? je m'en moque

Nici pot gândi aminteri! Mi-e tată bun Apolo!

Vrei strălucită probă? Iat-un sonet ad-hoc.

Nu sunt corist! Sunt maistru-n recitativ și solo !

Băcane, râzi ca prostul și nu m-asculți de loc...

Ei da! nu-mi plac nici mie măslinile de Volo!

Ironic sunt — am ace pentr-ori-și-ce cojoc.

Băcan stupid! Te fulger!... Inspiră-mă, Erato,

Dă-mi aspră vină pentru sonetu-mi ab-irato —

Să-l sfarăm cu prestigiul divinei poezii:

Tu? imbecil nemernic! Tu să mă iei la vale?

La scârnava-ți tarabă zic un aeternum vale...

Eu? Eu am rima justă —tu? False terezii!