Un meteor!... Bizară auroră boreală

Din polul nord la polul d-amiază... Din Zenit

Până-n Nadir cutremur... iar sfera siderală

Cămin imens, chaotic, jăratic infinit!

A! ce amenințare meschină și banală!

Nu mă-ngrozește! – zice poetul prigonit –

Un fenomen ca altul!... Nuanță infernală,

Văzduh aprins ... Desigur, Iehova-a-nnebunit!

Ei, și?... Balanța-i strâmbă și judecata nulă!

Nici psalm, nici Laudamus, dar nici accent de hulă,

Din coardele-mi măiestre d-acu n-or mai ieși!

Se răsucesc și crapă ai lumii vechi pilaștri:

Catapeteasma cade!... Macabru danț de aștri!...

În loc de Tot, Nimica !... Ei, bravo, zău!... Ei, și...?