Am scris vecinei mele

Să știe că mi-e dragă,

I-am scris o față-ntreagă,

Dar n-așteptam răspunsul

Ce bună-i dânsa totuși!

Pe când răsăreau stele,

Frumoasa mea vecină

Citind ce-am scris, p-ascunsul

A râs de milă plină

Ce bună-i dânsa totuși!

Și ca să nu cred doară

Că nu-i sunt drag, stă gata

Răspuns să-mi deie fata,

Dar cum? Ea nu ști scrie

Ce bună-i dânsa totuși!

Văzându-mă-n uscioara,

Ea însăși deci se fură

De-acasă, ca să vie

Răspuns să-mi dea din gură

Prea bună-i dânsa totuși!