Romanță

Negura nopții doarme pe mal,

Ca răzbunarea unor blestemuri,

Reci sunt de crivăț negrele vremuri,

Te voi cuprinde ca să nu tremuri,

Dragă, și-al feții rumăn oval

Culcă-l la pieptu-mi, stând visătoare.

Ochii tăi negri îmi vor fi soare,

Și prin săruturi, iubita mea,

Te-oi face caldă de-ți va părea

Orișice crivăț vânt de răcoare.

Vino cu mine! Tânăr sunt eu,

Tu ești frumoasă, floare de nalbă!

Noaptea voi face-o să-ți fie albă,

Din stele roșii face-ți-voi salbă,

Brâu îți voi face din curcubeu

Să te cunoască îngerii soră!

De te vor prinde zilele-n horă,

Cea mai frumoasă zână vei fi

Și-a lor crăiasă îți va găti

Rochii de purpor din Auroră.

Soarele-n Osturi are palat,

Cât de idilic stă-n orizonuri!

În tot tabloul el are tonuri,

Numai credința află-n el tronuri,

Numai amorul e-ncoronat.

Acolo nimeni nu cântă solo,

La toate ține duet Apolo

O, și-aici lumea cât e de rea!

Acolo-n Osturi, iubita mea,

Vino să mergem și noi acolo!

Share on Twitter Share on Facebook