[15 decembrie 1876]

Ziarele engleze reîmprospetează știrea, ce s-a mai fost răspândit o dată, că România va fi acea putere neutră chemată a ocupa cu trupele sale Bulgaria până la îndeplinirea reformelor făgăduite de Poartă. Astfel Times zice că acest proiect va fi susținut în sânul conferinței de cătră Germania și Franța, iar Morning-Post crede, nu fără cuvânt, că într-adevăr conferința ar putea să primească această soluțiune, ca una ce dezleagă greutatea cea mai mare din toată afacerea.

„Courier de Roumanie“, ziar oficios, înregistrând știrile de mai sus, spune că pân' acum nu i s-a făcut încă guvernului român asemenea propuneri.

În privirea politicei esterne „Românul“ vede lucrurile în lumină trandafirie, coloare ce se justifică întrucâtva și prin suirea efectelor de bursă.

Acest ziar spune că noutățile private ce le primește de la Constantinopole continuă a fi favorabile păcii. Afară de aceea delegatul guvernului românesc s-au bucurat asemenea de bună primire din partea atât a Porților împărătești precum și a ambasadorilor și delegaților puterilor garante.

Deși „poate“ și „se zice“ sunt după zicală cam rude cu minciuna, totuși nu voim să lipsim pe cetitorii pentru care nădejdea-i lucru mare și de știrile celelalte, câte le mai aduce ziarul de mai sus.

Miniștrii turci sunt — se zice — dispuși de-a supune dezbaterilor conferenței recunoașterea absolutei neutralități a României (ca Belgia și Svițera) și alte cereri legitime din parte-ne. Totodată guvernul turcesc — se zice — că e hotărât de a respecta neutralitatea țării noastre chiar în caz de război.

Înlăuntrul țării … înlăuntrul țării comitetul pentru darea în judecată a cabinetului Catargiu a chemat pentru duminică (12 dec.) la interogatoriu public pe generalul Florescu și pe d. A. Lahovary.

„Timpul“ spune (cu alte cuvinte, nu ale noastre) că agenți ai partidului liberal ar fi cutrierând Bucureștii pentru a chema la acest interogatoriu public cât se poate de mulți aderenți ai partidului dominant și că aceștia au căpătat instrucții de-a face presiune asupra guvernului și Camerei și de a cere (prin vociferări negreșit) arestarea și condamnarea celor preveniți. Dacă mai alăturăm și știrea, adusă tot de Timpul, că pentru aceeași duminică aveau să se adune tot în Dealul Mitropoliei două-trei mii de cetățeni, partizani ai conservatorilor, atunci frumos bucluc a fi fost acolo.

Toate aceste sunt știri pe cari le-am putut avea până ieri la 2 ore după amiazăzi, mai jos vom înregistra știrile ce ni vor sosi după aceasta. Opinia noastră anticipată este că nu va fi fost deocamdată nimic. Căci foștii miniștrii, care au declarat de atâtea ori că nu recunosc puterea judecătorească pe care se crede în drept a și-l atribui comitetul, nu vor veni decât cu sila înaintea comisiei, încât aceasta va fi nevoită prin „contestarea de competență“ să așeze un alt termin pentru aducerea lor cu putere publică. Cel puțin așa și atâta putem deduce din câte s-au petrecut pân-acuma.

Ieri după-amiazăzi poșta din București n-au sosit. După știri private miniștrii citați de comitet ar fi refuzat de a se prezenta, încât a trebuit să se ieie măsuri silnice contra lor.

Iarăși „Românul“ mai vestește că partidul liberal ar fi ajuns la cunoștința că trebuie să deie o direcție mai energică și mai regulată lucrărilor lui din Cameră și Senat, drept care au hotărât de-a se aduna de câte trei ori pe săptămână pentru a se sfătui. Spre acest sfârșit partidul anunțat s-au reconstituit în modul următor:

D. N. Bâțcoveanu prezident,

D-nii Hasnaș și Cămărășescu, vice-prezidenți,

D-nii Junel Lățescu și Deleanu evestori.

Partidul au ales două comisii, compuse din deputați și senatori, dintre care una va studia și proiecta o lege comunală și județană, cealaltă o reformare a judecătorilor de instrucție și de pace.

Nouăsprezece proiecte de lege se află în studiul Camerei — poate prea multe pentru a fi studiate — unele deja în comitetele delegate de secțiuni. Între aceste din urmă sunt:

Proiect pentru reformarea seminariilor;

idem pentru modificarea procedurei de urmărire;

idem pentru rechiziții militare.

Iar în secțiuni se studiază:

Proiectul pentru abrogarea legei de recrutare din 1876 și reintroducere celei din 1874;

idem asupra legei adiționale la legea organizărei puterei armate;

idem pentru introducerea impozitului mobiliar;

idem pentru responsabilitatea ministerială;

Propunerea pentru deschiderea unui credit de 300.000 l. la casa de depuneri în sama creditului fonciar urban;

Proiect asupra interpretării legei electorale;

Propunere pentru ridicarea unei statue lui Ștefan Vvd cel Mare;

Proiect pentru restituirea efectelor sustrase de la Casa de depuneri;

idem pentru acordarea unei pensii locotenentului Fotino;

idem pentru așezarea dării mobiliare, a patentelor și celei fonciare;

Pentru formarea unui comitet, însărcinat cu revizia caselor publice;

Asupra poziției ofițerilor

Propunere pentru desființarea taxei la podurile de fier dintre Mărășăști și Buzău;

Propunere pentru instituirea unei comisii însărcinate cu elaborarea unei legi pentru emanciparea vetrei și împrejurimilor târgului Vaslui;

În fine

Propunere pentru declararea Giurgiului de port-franc.

Dintr-acestea toate Camera au și abrogat deja legea de recrutare din a. 1876 și au de introdus pe cea din 1864, apoi au hotărât de a începe alaltăieri în 13 curent dezbaterea asupra bugetului anului viitor.

Senatul au ținut săptămâna trecută două ședințe secrete.

Relativ la zgomotele despre o schimbare de cabinet, care se răspândise săptămâna trecută, putem spune că ele avuse motive de a se naște din cauza antitezei, uneori pronunțate, dintre cele două corpuri legiuitoare; dar, oricum, au fost pripite. Asemenea zgomote în asemenea vremi sunt totdeauna rele.