Asociație pedagogică

[29 septembrie 1876]

În vremea din urmă jurnalistica bucureșteană începuse a comite articole cari de cari mai insipide asupra instrucției publice, încât un om care pricepe întrucâtva cestiunile scolastice trebuia să admire ușurința cu care oamenii la noi discută lucruri despre cari nu pricep nimic. C-o adevărată părere de bine am văzut însă pronunțându-se, spre marea noastră mirare tocmai în București, o mișcare pedagogică sănătoasă, inaugurată de un grup de învățători cari se vede s-au convins că prin beție de cuvinte și fraze jurnalistice nu se face educația unui popor.

Asociația pedagogică intră în al doilea an al esistenței sale. Dorindu-i bun succes pentru sesiunea a. 1876/7, comunicăm cititorilor noștri unele pasage din darea de samă a d-lui Aug. Laurian asupra tendinței și lucrărilor de pân' acum a societății.

În mijlocul patimelor politice și agitărilor sterpe ale luptei zilnice câțiva învățători, convinși că binele de mâne al țării atârnă mai mult de starea de azi a școalei decât de polemicele înveninate ale partidelor extreme, s-au strâns în anul trecut împrejurul acestei idei și din dezbaterile lor a ieșit acest grup, a cărui țintă a fost și este îmbunătățirea școalei primare.

Asociația pedagogică, fără multă paradă și într-un cerc restrâns, au străbătut sesiunea anului trecut, dezbătând o mare parte din tezele și cestiunele pedagogice ale programei acelei sesiuni.

Punctul fundamental asupra cărui pare pe deplin fixată asociația pedagogică este primirea metodului intuitiv, metodul care ține samă de dezvoltarea firească a puterilor mintali ale copilului, ca singurul în stare de a făptui cu folos cultura primară.

Asociațiunea pedagogică, după stabilirea acestui principiu, a intrat în hotărârea mijloacelor de aplicare a metodului în deosebitele studii ce constituiesc programa primarie.

D. Manliu, cu acel spirit deosebit de observator al copiilor, a arătat cum ar trebui să înceapă învățământul primar în genere. Dl. Michăilescu și alții au secundat pe D. Manliu în fixarea mijloacelor prin care s-ar putea face educațiunea simțurilor copilului și prin urmare întărirea puterei lui de observație.

În dezbaterea metodului de propunere a abecedarului, după ce s-a combătut obicinuita greșală ce trăia până mai în anul trecut în școalele noastre, s-au propus mai multe sisteme deosebite, între cari caută să reamintim sistema sonetară prin descompunerea vorbelor și cu ajutorul gesturilor, experimentată de d. Bălteanu, și sistema scriptolegă ce domnește în abecedarul d. B. Constantinescu și acela al învățătorilor din Iași, pe care d. Beiu o prezenta așa încât aduse în cei mai mulți din noi convingerea despre escenlența acestui metod.

Cu Ocaziunea cestiunei geografice asociațiunea asistă la niște dezbateri îndelungate, în care metodul intuitiv fu prezentat sub două fețe deosebite. Unii cerură împărțirea și propunerea geografiei începând de la apropiatul în spațiu la depărtat, cu alte cuvinte de la locul în care se află școala, descriind cercuri din ce în ce mai mari până la îmbrățișarea globului întreg; alții, întemeindu-se pe principiul de la simplu la compus, susținură sistema plecărei de la țara fie cea mai depărtată, dar care prezintă o figură mai simplă, niște accidenți teritoriali puțini, instituțiuni și obiceiuri mai primitive, și terminărei cu țara în care aceste condițiuni se prezintă într-un mod foarte complect.

Deosebite metoade intuitive se susținură și relativ la istorie. Aici își avu apărătorii săi și metodul cronologico-progresiv și metodul grupărilor și metodul biografic și metodul, am putea zice, tabelariu. Cu dezbaterile pro și contra acestor metode câte aspecte cu totul nouă luă cestiunea și câte observări foarte interesante prezentară colegii Demetrescu, Scurtescu, Michăilescu, Bălteanu, Dobrescu și Manliu.

Sesiunea anului trecut se termină cu începutul dezbaterei gramaticale. D. Manliu, cunoscut în toată țara prin cursurile sale de etimologie și sintaxă românească, arătă în ședința finală modul în care ar trebui să fie introduși începătorii în studiul limbei materne și cum ar trebui legate și prezentate copiilor lecțiunile de gramatică.