[25 iulie 1881]

Prin decret regal cu data de 20 iulie Consiliul comunal din Iași e dizolvat. Dăm aci motivele principale din raportul d-lui C.A. Rosetti, pe cari le vom discuta numaidecât.

Am primit un raport de la d. prefect al județului Iași prin care-mi arată că actualul Consiliu comunal de Iași, de la instalarea sa și până astăzi, nu s-a ocupat câtuși de puțin de interesele comunei, spre a putea face o bună administrațiune, după cum alegătorii erau în drept a se aștepta de la d-lor.

Mai în toate ședințele Consiliului comunal s-au petrecut acte de natură a turbura ordinea publică, și prin puținul timp întrebuințat la lucru, prin discuțiuni de natură ilegală, au probat lipsa de îngrijire și pentru interesele comunei și pentru lucrul public.

Corpurile legiuitoare au regulat modul plății către comună a sumei de 10 milioane acordate Iașului de Camera Constituantă. Consiliul, prin fraze cari atrăgeau asupra Corpurilor legiuitoare și asupra guvernului ura și disprețul cetățenilor ieșani, a nesocotit acea lege, desprețuind bunavoința cu care țara a oferit să facă mai mult pentru Iași, decât se hotărâse la început, și a refuzat totul, căutând d-nii consilieri să probeze că numai d-lor singuri voiesc binele localității.

Acest act al consiliului contra unei legi binefăcătoare a adus mare pagubă comunei și ș-a atras dezaprobarea marei majorități a locuitorilor acestui oraș, după cum se probează și prin suplica primită la minister, subscrisă de 331 cetățeni, contra procedării Consiliului comunal.

A refuzat cu stăruință d' a recunoaște dreptul de cetățenie acordat la mai mulți străini de către puterea legiuitoare, pe baza Constituțiunii, criticând pururea legile respective și atrăgând prin discursuri învăpăiate ura și disprețul cetățenilor, și asupra împământeniților și asupra puterii legiuitoare, care-a acordat împământenirea.

Acest caz s-ar putea lua drept un act de rebeliune, deoarece se refuză recunoașterea legilor votate de Corpurile legiuitoare și sancționate de puterea esecutivă, după formule constituționale.

Vom observa la punctul întâi că bunurile cedate de stat comunei Iași sunt și azi departe de-a prețui zece milioane și că era de datoria Consiliului comunal de-a cerceta cu de amănuntul dacă valoarea reală a acelor bunuri era în adevăr acea ce, după legea votată de Constituantă, i se cuvine Iașilor. Pe de altă parte guvernul, dând c-o mână acele milioane sub forma de mai sus, a supus orașul la darea fonciară de care acesta era scutit. Ceea ce se dădea comunei li se lua contribuabililor; prin urmare nu există nici o cauză pentru care comuna Iași ar putea fi mulțumitoare guvernului d-lui Rosetti.

Cât despre suplica de 311 iscălituri pe care cetățenii ieșeni i-ar fi adresat-o d-sale, trebuie să constatăm că d. ministru de interne nu se sfiește a cita în raporturile sale cătră rege acte apocrife, cu iscălituri căpătate prin subrepțiune și escrocherie. O mână de oameni fără căpătâi și fără meserie hotărâtă au colportat o suplică cu două înțelesuri, căreia d. Rosetti îi dă înțelesul ce voiește d-sa. O sumă de persoane onorabile și-au retras prin declarații publice iscălitura de pe acea suplică colportată de niște înșelători, încât trebuie în adevăr cineva să aibă lipsa de pudoare a șefului uliței și pungașilor Bucureștilor ca să citeze un asemenea act într-un document oficial.

Un act de rebeliune numește d. Rosetti opunerea consiliului comunal de-a înscrie în liste pe noii săi cetățeni.

Dar oare consiliul comunal e de vină dacă deputații guvernamentali iau mită și pretind mită ca să încetățenească oameni ce nu împlinesc condițiile stipulate de Constituție? Vina consiliului comunal e că în Cameră există oculte biurouri de împământenire cari pentru bani ar încetățeni și pe dracul!

O lege votată de Adunare trebuie să fie în acord cu Constituția. Nefiind în acord, ea e nulă și neavenită și nimeni nu poate obliga nici pe cetățeni, nici pe consiliile comunale de-a aplica voturi câștigate prin mită și anticonstituționale.

Iată la ce se reduce rebeliunea d-lui C.A. Rosetti. Și mai vorbesc de rebeliune patronii republicei de la Ploiești și eroii nopții de la 11 februarie?

Dar, se 'nțelege, d. C.A. Rosetti vrea să aibă cu orice preț partid roșu în Moldova, de aceea-i trebuiesc noii cetățeni de orice proveniență ar fi. Jidanii i-au făcut primire în 1857, pe când orice suflare românească întorcea spatele acestui grecotei născut să trădeze toate interesele naționale ale acestei țări; jidanii îi vor forma și partidul roșu din Moldova care la urma urmelor nu se poate compune numai din fizionomii confiscate ale poliției secrete.

❦