O întâmpinare

[18 aprilie 1882]

În „Războiul“ d-lui Gr. H. Grandea citim cu justă mirare următoarele șiruri:

Către cititori

Acest organ, „Războiul“ (român), prin neatârnarea și nepărtinirea cu care a spus și spune adevărul oricăruia, fie alb, fie roșu, n-a putut să placă nici opoziției albe.

Pentru că n-am voit a ne înfățișa la Tribunal sau apela la Curte (dorind a ne spăla rufele în familie) a rămas definitivă și executorie o sentință prin care se recunoaște d-lui Miulescu (fost comisar în poliția conservatoare, iar acum întreprinzător tipograf) o creanță discutabilă, dată spre a-i servi la nevoie.

Interesele coteriei cărei servește numitul domn cerând compromierea organului nostru a aplicat o urmărire care, prin felul ei, a împiedecat apariția ziarului.

Acum însă am primit a îndura cheful d-lui Miulescu până la o lămurire judecătorească, ca o deferință, către publicul căruia datorau existența acestui organ, căci toate cele zise, că cutare și cutare a contribuit la fundarea și existența lui, sunt cele mai nerușinate calomnii.

Aceasta ca răspuns la publicația din ziarul conservator „Timpul“.

Am ruga pe onor. confrate să nu confunde procesele de datorii ce le are și sentințele ce le obțin creditori de-ai săi de la tribunalele civile cu opoziția albă. Asemenea l-am ruga să nu atribuie redacției „Timpului“ cuprinsul anunțurilor de pe pagina a patra, unde în adevăr între „Vinul de Chapoteaut cu peptione de pepsină“ și „Pastilele Dethan cu sarea lui Bertholet“ întâlnim un aviz al custodelui, ce, conform c-o sentență a Tribunalului Ilfov, secția comercială, încasează în socoteala d-lui N. Miulescu, tipograf, veniturile „Războiului“ — Grandea.

Ce au însă a face toate acestea cu opoziția albă, cu pretinsele interese ale coteriei de-a compromite ziarul d-sale? Opoziția albă dă sentință la tribunalul comercial sau ea pune custode? Avem a împărți așa de puțin cu procesul d-lui Grandea ca și cu vinul Capoteaut sau cu sarea Bertholet. D. Grandea afirmă că spune totdeuna adevărul. Tocmai adevărul am dori să-l spună totdeuna. Atunci desigur n-am fi avut ocazia a-i da dezmințirea de față.

❦