I

Iubirea mea-i fărădelege,

Cu greu canon în pravilă,

Cine-ar putea să mi-o dezlege,

Cu cât mai mult mi-o înțelege,

Cu-atât îi pune stavilă...

Iubirea mea-i scumpă comoară,

Păzită-n fund de peșteră,

Mi-o ține inima-n zăvoară,

Cu văl de taine o-mpresoară,

Că-i veche gazdă meșteră...

Eu sunt tâlharul în prigoană,

Străpuns de-a legii suliță,

Ce înfruntând a lumii goană,

Strângând la pieptu-i o icoană,

Se strecură pe uliță...

Share on Twitter Share on Facebook