Dar ce privesc, o, Doamne! Eu cânt, ş-acum deodată

Cutremurul m-apucă;

O ceaţă se lăţeşte, o brumă-ntunecată,

O groaznică nălucă:

Ciocoii se ridică, ca hoituri învechite

Din cripta infernală

şi ca-n trecut se-aşază pe holdele-nverzite,

Răzbiţi de flămânzeală!