6. Reprezentarea piesei Faust la București

Un alt fapt care pune în actualitate la noi opera lui Goethe este acela al reprezentării piesei Faust pe scena Teatrului Național din București.

Poate că dumneavoastră veți găsi că, eu exagerez în împrejurările acestea, dar reprezentarea piesei Faust este, pentru stadiul culturii noastre actuale, un eveniment de o extraordinară importanță adică, mai bine zis, aș putea spune că ar trebui să fie.

Reprezentarea piesei Faust înseamnă că cultura românească a ajuns la un grad așa de ridicat, încât ea poate să absoarbă, poate să asimileze într-însa capodoperele literaturii universale. Reprezentarea piesei Faust este de aceeași importanță formidabilă de care a fost și traducerea Divinei Comedii – un eveniment, de asemenea, de o extraordinară importanță. 27 de romane foarte bine scrise valorează mai puțin decât traducerea Divinei Comedii și decât reprezentarea piesei Faust. Aceasta însă cu o singură condițiune, și anume ca această traducere a Divinei Comedii și această reprezentare a piesei Faust să fie o necesitate a gradului nostru de cultură.

Ce însemnează aceasta? Însemnează ca reprezentarea lui Faust să iasă din preocupările noastre, să nu fie decât o realizare, o obiectizare dacă voiți, a acestor preocupări ale noastre.

Aceasta înseamnă că, dacă am o plantă oarecare într-o glastră și mă plictisesc de la o vreme că o văd mereu verde și neînflorită, pot să mă duc la un moment dat în grădină, să rup o floare roșie și să o pun pe plantă. Desigur că cei care vor intra în odaie se vor uita la plantă și vor zice: „Uite, planta a înflorit în roșu!“. Desigur, și acesta este un fel de înflorire. Dacă însă nu mă plictisesc, nu mă grăbesc și las să crească planta, las să treacă cei 35 de ani cât îi trebuie plantei cactus să înflorească, într-o bună zi o să mă pomenesc că acest cactus însuși o să dea o floare. Desigur, acesta este un alt fel de înflorire.

Reprezentarea piesei Faust poate să fie ca și înflorirea naturală a plantei, dar poate să fie și ca înflorirea adăugită.

La noi, reprezentarea piesei Faust seamănă cu planta la care s-a adăugit o floare de aiurea. Părerea mea este că e vorba de o floare nu numai adăugită, dar că este vorba chiar de o floare de hârtie, nici măcar de una ruptă din grădină. Dați-mi voie să vă arăt în această privință impresia mea personală: am fost acolo și am simțit că îmi roșesc obrajii. Aceasta, nu pentru ceea ce se făcea pe scenă, căci pe scenă nu se putea face mai mult decât ceea ce putem noi face, dar pentru publicul din sală, pentru București și pentru Țara Românească întreagă, pentru că am recunoscut, în neputința de a se reprezenta cuviincios Faust, gradul nostru coborât de cultură. Și atunci problema aceasta devine pentru mine pentru a patra oară, pentru al patrulea motiv, de actualitate. Este o situație pentru care suntem fiecare din noi în parte răspunzători, și eu de aci, și dumneavoastră de acolo, suntem cu toții responsabili de nivelul cultural în care trăim. Este nevoie ca cineva să vină și să spună lucrurile așa cum sunt, este nevoie de cineva să vină și să deschidă gura, ca să lămurească pe cei care pot fi.

Evident că reprezentarea lui Faust, așa cum s-a făcut, a fost cât mai bună posibil. Nimeni nu este răspunzător de modul cum s-a reprezentat și nimeni nu are dreptul să ceară celor ce au reprezentat-o mai mult, căci nu se putea face mai bine. Orice lucru care se întâmplă se întâmplă în virtutea unei ordini naturale, căci nimic nu este nenatural, lucrurile sunt întotdeauna naturale.

Dar atunci se pune întrebarea: ce trebuie să facem ca să creăm o altă ordine naturală, în care reprezentarea piesei Faust să fie cu adevărat posibilă?

Ei bine, plecând de la cazul acesta concret al reprezentării lui Faust în Țara Românească, eu nădăjduiesc să desfășor domniilor voastre câteva probleme care în adevăr să vă pună nu în conflict cu dumneavoastră, ci în discuțiune cu dumneavoastră, să vă facă să frământați câteva probleme care, prin însăși această frământare a lor, să izbutească să vă indice puțin nivelul spiritual în care trăim.

Iată atâtea motive pentru care, în adevăr, problema lui Faust, a mântuirii și a metafizicei în general sunt de actualitate astăzi și iată și justificarea sau scuza, dacă voiți, pentru tema aceasta așa de literară în aparență, pe care am anunțat-o.

În lecțiunea viitoare, vom vedea în ce constă problema salvării.