Afară iar e cer senin

Și ți-e așa de dor de soare,

Că plîngi pe patul tău de chin,

Plîngi ca un rol în închisoare.

Nu plînge!... Nu te da învins,

Nădăjduiește și adastă...

Nu vezi?... un fluturaș s-a prins,

Bătînd din aripi, la fereastră.

Primește-l pe acest pribeag

Și-albastru fulg al primăverii:

L-o fi trimis vreun suflet drag

Spre a-ți vesti sfîrșit durerii...