Știți voi ce zice în cartea aceasta?

Locuitorii unui sat, coprinși de dorința de a asculta și dînșii, dumineca, sînta Evangelie, se hotărîră a răspunde cu toții la întrebarea ce le tot făcea preotul cînd era să citească Evangelia.

În dumineca următoare, preotul, după obicei, mainainte de a citi Evangelia, făcu următoarea întrebare în modul cum se cîntă aceste învățături sfinte:

— Oameni buni, știți voi ce zice în cartea aceasta?

— Nu știm, răspunseră cu toții deodată.

— Dacă nu știți, la ce să vă mai spui, zise preotul, închise cartea și se retrase.

Pasămite, bietul preot nu că nu știa să citească, vorbea însă cam bîlbîit și se temea să nu rîză lumea de el. Liturgia, cum, cum, o încurca el; dară cînd venea la citirea Evangelii, se slujea de asemenea tertipuri.

Sătenii, după ieșirea de la biserică, se adunară, se sfătuiră și se hotărîră ce să zică cînd vor mai fi întrebați.

A doua duminecă, la timpul de a citi Evangelia, preotul iară zise, după obiceiul său:

— Oameni buni, știți voi ce zice în cartea aceasta?

— Știm, răspunseră sătenii.

— Dacă știți, la ce să vă mai spui eu, iarăși le zise preotul.

Țăranii se adunară din nou și se hotărîră cam ce să răspunză la o altă întrebare.

A treia duminecă, preotul iară întrebă:

— Oameni buni, știți voi ce zice în cartea aceasta?

— Știm, răspunseră cei ce steteau în dreapta

— Nu știm, răspunseră cei ce se aflau în stînga.

— Cei ce știu să spuie la cei ce nu știu, zise preotul și se trase în altar.

De astă dată, nemaiștiind cum să facă ca să poată să auză citindu-li-se Evangelia, adunarea sătenilor hotărî a se plînge la protopopul, ceea ce și făcură.

Acesta veni în dumineca următoare să asiste la liturgie și totdeodată să asculte și justificările preotului.

Cînd fu să se citească Evangelia, preotul, care înțelese de ce venise protopopul, ieși din altar cu cartea în mînă fără să se sfiască de ceva și începu cintînd, ca cum ar spune Evangelia:

— Părinte protopoape, am o sută de oi, jumătate ție, jumătate mie. Am patru boi, doi ție și doi mie. Mai am patru cai, doi porci, cincizeci de capre și altele și altele, jumătate ție și jumătate mie.

După terminarea liturgiei, protopopul se adresă către săteni:

— Ce spuneți dumneavoastră că preotul nu știe citi Evangelia? Dară mai frumoasă Evangelie ca cea de astăzi unde socotiți dumneavoastră să mai auziți? Nici eu însumi, cu toată protopopia mea, n-am mai auzit Evangelie interesantă ca cea de azi. Mai bine faceți bunătate și nu mai cîrtiți în contra preotului dumneavoastră, căci de se va afla la curtea lui vodă de un asemenea preot, vi-l ia și rămîneți cu buzele îmflate. Unde socotiți să găsiți preot mai bun decît acesta?

Preotul în urmă a făcut din cuvînt în cuvînt tot ce zisese el în Evangelie.