1. MIȘCAREA IDEOLOGICĂ

În epoca de după război, procesul de emancipare a conceptului estetic din simbioza „culturalului“, sub cele două forme ale etnicului și eticului, dezlănțuit cu atâta violență la începutul veacului este pe cale de a se desăvârși în conștiința artistică a scriitorilor. Dacă sub forma lui agresivă și exclusivă sămănătorismul ca și poporanismul au devenit inactuale, nu înseamnă însă că spiritul ce le însuflețea nu trăiește și azi sub alte forme potrivite momentului istoric. În definitiv, cele două forțe prezente în orice literatură și în orice epocă, spiritul creator de înnoire și spiritul de conservare, dăinuiesc, cum era și natural, și se grupează în jurul a două mișcări și a două reviste principale, Gândirea și Sburătorul, sub numele de tradiționalism și modernism, de care rămâne să ne ocupăm.

Gândirea. Gândirea a apărut în mai 1921, sub direcția lui Cezar Petrescu și I. Cucu; deși clujeană, ea a grupat mai mult forțe din regat și nu a avut o direcție precisă. Numai după strămutarea ei la București și după trecerea sub conducerea poetului și teologului Nichifor Crainic, ea a devenit un organ de luptă și de atitudine literară. În amândouă formele, ea a fost și continuă să fie și azi o revistă îngrijită, din toate punctele de vedere, care, mai ales în începuturile ei, fără să selecteze talente tinere și să le dea o circulație, poate că n-a avut un critic cu autoritate, a strâns în jur un grup de scriitori de talent (Nichifor Crainic, I. Pillat, Gib Mihăescu, Lucian Blaga, Adrian Maniu, V. Voiculescu, Em. Bucuța, Matei Caragiale, Tudor Vianu etc.). Sub raportul tehnic și chiar al literaturii publicate se poate, așadar, vedea în Gândirea una din cele mai bune reviste de după război. I-a lipsit doar meritul esențial al pregătirii noii generații literare…

Alte reviste tradiționaliste. N-au lipsit, firește, și alte publicații în linia așa-zis tradiționalistă, mai cu seamă în provincie, unde „tradiționalismul“ sau „culturalismul“ înflorește și azi. Vom cita câteva din ele, apărute sau reapărute după război: Junimea literară reapare la 1923; Junimea Moldovei de nord apare la 1919; Lamura apare în octombrie 1919; Gândul nostru pornește în dec. 1912 la Iași; Năzuința din Craiova, în aprilie 1922; Datina din Severin, 1923; Flamura lui Marcel Romanescu apare la Craiova, 1926; Făt-Frumos al lui Leca Morariu, Suceava, 1926; Darul vremei, Cluj, febr. 1930 etc., etc.