|
A
Accidente. — 427, 436, 490, 506—503.
Acumularea capitalului. — 574, 575, 589, 595—593, 601, 602.
— condiţiile ei necesare. — 589—592.
— şi gradul de exploatare a forţei de muncă. — 608—613.
— legea generală a acumulării capitaliste. — 623, 624, 630, 654, 655.
— Malthus despre acumularea capitalului. — 589, 605.
— J. St. Mill despre acumularea capitalului. — 600.
— Ricardo despre acumularea capitalului. — 599, 624.
— Smith despre acumularea capitalului. — 599—600, 604, 624, 627, 629, 631.
— vezi şi Reproducţie, lărgită.
Acumularea primitivă a capitalului. — 438, 440, 579, 580, 594, 633, 634, 719—766.
— metodele ei. — 719—737, 762, 763, 765.
— momentele ei principale. — 741, 742, 748, 754—760.
Africa. — 277, 452, 754, 762.
Agio. — 112.
Agitaţia împotriva legilor cerealelor. — 302.
Agitaţia pentru ziua de muncă de 8 ore. — 311, 312, 426.
Agitaţia pentru ziua de muncă de 10 ore. — 236, 294, 295, 301.
Agricultură. —- 192, 194, 438, 439, 652, 653, 685, 746—753.
— şi marea industrie. — 510—512, 751—753.
— folosirea maşinilor. — 385, 386, 516, 511, 685.
— aplicarea ştiinţei. — 511.
— cooperarea în agricultură. — 338, 339.
— revoluţionarea agriculturii. — 438, 439, 460, 713, 714, 717, 747, 749.
Albitorii şi boiangerii. — 484.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 307, 308, 376.
— munca femeilor. — 306—308.
— timp de muncă suplimentar în albitoriile scoţiene. — 553.
America
— America de Sud.
cum se hrănesc muncitorii care lucrează în mine. — 583.
— Indiile Occidentale. — 756, 762, 773.
— agricultură şi sclavie. — 276—277.
— vezi şi Statele Unite ale Americii.
Analiză. — 26, 49, 64, 65, 73, 74, 90, 94, 95, 226, 227, 327, 336, 545, 575, 591.
— a formelor economice. — 11, 12.
— ştiinţifică a formelor vieţii omeneşti. — 90.
— vezi şi Marfă, Valoare, Forma valorii.
Anarhie a producţiei capitaliste. — 367, 487, 496, 509, 535.
Anglia
— ca ţară clasică a capitalismului. — 12, 251, 252, 657, 658, 754.
— dezvoltarea sistemului industrial în Anglia şi perspectivele sale. — 39.
— răspîndirea muncii simple. — 210.
— muncitorii englezi — campioni ai clasei muncitoare moderne. — 310.
— statute ale muncii. — 281, 742, 743.
— comerţul exterior. — 460—465, 467, 585, 660, 755, 757.
— populaţia. — 454, 455, 640, 652, 658, 722.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 249, 251, 280—283, 286—312, 406, 497—502.
— istoria circulaţiei banilor în Anglia. — 111, 156, 758.
— sistemul englez de măsuri şi greutăţi pe piaţa mondială. — 34.
— creşterea avuţiei. — 658—668.
— industria. — 423—428, 660.
industria bumbacului. — 443, 444, 457, 462—468.
exemplu de fabricaţie automată a hîrtiei. — 390.
manufactura lînii. — 388.
procesul de dispariţie lentă a ţesătorilor manuali de bumbac din Anglia. — 440.
Antagonisme. — 12, 149, 302, 617.
— ale modului de producţie capitalist. — 21, 343, 450, 538, 655, 667, 680, 681.
— între exploatatori şi exploataţi. — 342.
Antichitate. — 74, 92, 93, 95, 114, 146, 149, 153, 175, 176, 180, 183, 298, 344, 345, 358, 375—377, 517, 732.
Apologetică. — 21, 128, 546, 558, 562, 566, 617, 620, 648, 650, 763, 767— 768, 770, 771.
— a teoriei compensării. — 446—451.
— apologeţi ai sistemului de fabrică. — 367.
Arabia. — 247.
Argint. — 157, 158.
— ca marfă bani. — 113.
— raportul valoric dintre argint şi aur. — 111, 112, 156.
— extragerea argintului. — 156.
Aristocraţie funciară. — 683, 684, 723.
Aristocraţie muncitorească. — 676,
Armata activă a muncitorilor. — 646, 648, 652—655.
Armată industrială de rezervă. — 496, 509, 510, 638—656, 671—713, 714.
— şi munca de sezon. — 487.
— vezi şi Suprapopulaţie, relativă
Ascetism. — 603.
Asia. — 144, 154, 344, 369, 459, 462 467, 518, 520, 572, 643.
Astronomie. — 519.
Ateism. — 16.
Atena. — 96, 376, 377, 517.
Aur. — 143, 144, 157, 158.
— ca marfă echivalent specifică — 109.
— ca marfă bani. — 109, 114, 118, 119.
— raportul dintre aur şi argint. — 111, 112, 156.
— influenţa schimbării valorii aurului asupra funcţiei sale de bani. — 113.
— extragerea aurului. — 156, 158.
— vezi şi Bani.
Australia. — 279, 460, 643, 776.
Austria. — 287.
Avariţie. — 599, 602, 603.
Avuţie. — 49, 57, 58, 60, 146, 151.
— legătura dintre natură şi muncă. — 58.
— izvoarele oricărei avuţii. — 512.
— banii ca expresia ei socială. — 144, 145.
— banii ca reprezentant universal al avuţiei materiale. — 146, 156.
B
Balanţă comercială. — 157.
Bancnote. — 140, 151—157, 158, 753.
Bancocraţie. — 729, 758.
Bandmühle (maşină pentru ţesutul panglicilor şi ceaprazurilor). — 436, 437.
Bani. — 73, 95, 107, 111, 182.
— echivalent general. — 83, 100, 104, 105.
— produsul necesar al procesului de schimb. — 101.
— o relaţie socială. — 97, 146, 151.
— caracterul de fetiş al banilor. — 90, 105, 146.
— transformarea banilor în capital. — 160—189,
— determinarea valorii lor. — 106.
— banii nu au preţ. — 110.
— funcţiile banilor. — 105, 110, 152, 153, 157, 158.
ca măsură a valorilor. — 109, 110, 112, 118, 131, 142, 143, 150;
ca etalon al preţurilor. — 112, 113, 137, 138;
ca bani de calcul. — 115, 151, 170, 171;
ca mijloc de circulaţie. — 118—143, 148—151, 158, 171;
ca mijloc de plată. — 140, 147—158, 547;
ca mijloc de tezaurizare. — 143—147, 155, 158;
bani universali. — 156—158.
— bani de credit. — 141, 151—153.
— bani de hîrtie. — 139, 140, 141, 142.
— bani-muncă. — 109.
— circulaţia banilor de metal. — 112, 141, 148.
— deprecierea banilor. — 748.
— falsificarea banilor. — 106, 115.
— forma bani. — 11, 12, 62, 83, 85, 90, 103, 104, 110.
— vezi şi Forma valorii.
— criză financiară. — 151.
— piaţa financiară. — 160.
— denumiri monetare. — 114, 115.
— teoriile banilor.
— istoria teoriei banilor. — 11.
— currency-principle. — 157.
— Currency School. — 630.
— little shilling men. — 244.
— circulaţia banilor. — 128—143, 160—166, 182.
— Smith despre circulaţia banilor. — 137.
— semn bănesc. — 105, 106, 141, 142.
Bani-muncă. — 109.
Bankact-ul din 1844. — 156, 775.
Bauernlegen (izgonirea ţăranilor). — 439, 736, 737.
Bază şi suprastructură. — 95, 99, 368, 381, 382, 492, 624.
Bănci. — 758.
— bănci naţionale. — 156.
Belgia. — 287, 309, 610, 679, 680.
Bimetalism. — 111, 112, 156, 157.
Brazilia. — 54, 55.
Bresle. — 319, 320, 333, 350, 368, 374, 438, 514, 721, 742, 753.
Brutării. — 259, 277, 434.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 306, 307.
— concurenţa dintre brutari. — 553.
— munca excesivă a calfelor de brutari. — 261—263.
Burghezie. — 20, 21, 495, 655, 766.
Bursă. — 151, 204, 758.
C
Cai-putere. — 384, 385, 397, 423, 424.
Calitate, cantitate. — 49, 50, 52, 53, 320.
Calitatea muncii. — 560, 561.
Canada. — 734.
Canalizare (irigare). — 519.
Capital
— ca valoare care se autovalorifică. — 321.
— o relaţie socială. — 514, 769.
— istoria formării capitalului. — 160. 753.
condiţiile istorice de existenţă a capitalului. — 182.
banii ca prima sa formă de manifestare. — 160.
— formula generală a capitalului. — 160—169.
contradicţiile formulei generale a capitalului. — 169—179.
— circulaţia capitalului. — 166, 574, 575.
— compoziţia, capitalului. — 622.
capital constant. — 212—220, 221, 222—227, 233, 317, 318, 614, 615, 620.
capital variabil. — 212—220, 221, 222—232, 314, 317, 318, 577, 579, 614, 621.
compoziţia valorică. — 622, 632.
compoziţia tehnică. — 622, 631, 634, 637.
compoziţia organică. — 220, 227, 317, 336, 370, 371, 451, 452, 458, 622, 623, 633, 638—641, 645.
compoziţia capitalului total dintr-o ramură de producţie. — 622, 623.
compoziţia capitalului social al unei ţări. — 622, 623.
— capital comercial. — 160, 169, 176, 177, 369, 515, 753.
— capital cămătăresc. — 160, 169, 515, 602, 753.
— capital industrial. — 169, 753.
— capital purtător de dobîndă. — 151, 168, 177.
— James Mill despre capital. — 167, 198, 199.
— vezi şi Acumularea capitalului. Concentrarea capitalului. Centralizarea capitalului
— export de capital. — 621.
— migrarea capitalului. — 648.
Capital cămătăresc. — 160, 176, 177, 515, 602, 753.
— Luther despre capitalul cămătăresc. — 602.
Capital-comercial. — 176, 177, 512.
„Capitalul“
— dialectica în „Capitalul“. — 25—27.
— modul de a cita al lui Marx. — 34, 35, 37, 41, 42.
— burghezia şi „Capitalul“. — 16, 19— 25, 28, 42—46.
— clasa muncitoare şi „Capitalul“. — 15, 16, 20—22, 31, 38, 39.
— Capitalist
— capital personificat. — 166, 244, 319, 320, 601.
— funcţia sa. — 197, 198, 208, 319—320, 342—343, 601.
— deosebirea sa faţă de tezaurizator. — 167.
— geneza capitalistului industrial. — 753.
Caracterul de fetiş — vezi Marfă, Bani.
Carta. — 291.
Cartişti. — 294, 295.
Case de muncă (Workhouse). — 278, 286, 406, 412, 611, 612, 664, 669, 677, 678, 687, 761, 762.
Caste. — 350, 376, 377.
Categorii
— ale economiei burgheze. — 90, 542, 543, 545.
— personificarea unor categorii economice. — 16, 176.
— categoriile economice poartă amprenta istoriei. — 182.
Catolicism. — 95.
Cauză şi efect. — 642, 644.
Căi ferate. — 156, 392—393, 572, 637, 642, 647, 673, 775.
— muncă excesivă şi accidente. — 263, 264.
— muncă de sezon. — 486.
Cărămidării. — 472, 473.
Celibat. — 625, 626, 656.
Centralizarea capitalului. — 635—637, 659, 765, 766, 775.
Cerere şi ofertă. — 292, 318, 544, 623, 638, 640, 641, 645, 647—652.
— legea cererii şi ofertei. — 449, 646—650, 713, 741, 771—773, 775.
Cheltuieli de producţie. — 544.
Chimie. — 37, 38, 64, 65, 97, 98, 227, 320, 389, 470, 495, 615.
— rolul sistemului vascular al producţiei. — 193.
— deosebirea dintre materialul principal şi cel auxiliar dispare. — 194
— munca de noapte în manufacturile de produse chimice. — 471.
China. — 86, 144, 610, 735, 754.
— fabricarea hîrtiei. — 390.
Chrematistică. — 166, 177.
Ciclu industrial. — 20, 27, 487, 630, 643, 646.
— şi situaţia muncitorilor. — 461, 468.
— şi suprapopulaţia. — 641, 642, 647, 650.
— periodicitate. — 39, 643, 646.
— vezi şi Crize.
Circulaţia mărfurilor. — 126—132, 133—139, 144, 145, 147—148, 160—178, 183.
— formula circulaţiei simple a mărfurilor. — 160—165.
— nu este o sursă de plusvaloare. — 169—178.
Ciumă. — 709.
Clasa muncitoare
— şi capital. — 305, 306, 320, 416, 418, 578, 591.
— reproducerea ei. — 582, 533, 591.
— şi revoluţie. — 15, 16, 496, 765, 766.
— în Germania. — 19, 21.
— în Anglia. — 15, 295, 309, 310.
— vezi şi Proletariat, Luptă de clasă.
Clase
— desfiinţarea claselor. — 22.
— burghezie (Mittelklasse). — 654, 668, 760, 766.
— vezi şi Clasa muncitoare, Proletariat, Ţărănime, Burghezie.
Colonii. — 345, 650, 652, 767—776.
Colonizare. — 460.
Comerţ
— comerţ exterior. — 591, 642.
— comerţ interior. — 643.
— comerţ cu ridicata. — 489.
— vezi şi Comerţ mondial, Piaţă mondială.
Comerţ cu sclavi. — 276, 277, 405, 452, 548, 754, 755.
— în acumularea primitivă. — 762, 763.
Comerţ cu zdrenţe. — 472.
Comerţ mondial. — 155, 157, 160, 453—454.
Compania Indiilor Orientale. — 462, 756.
Comunism
— relaţii de producţie. — 92—94.
— proprietatea în comunism. — 92, 93, 766.
— este nevoie de o bază materială. — 94.
— maşinile în comunism. — 402.
— munca în comunism. — 92, 93.
— munca necesară în comunism. — 535.
— timpul de muncă în comunism. — 93.
— organizarea muncii sociale. — 366, 375.
— repartiţia în comunism. — 93.
— educaţia în comunism. — 492, 496.
— asociaţie de oameni liberi. — 93.
— dezvoltarea deplină şi liberă a fiecărui individ. — 602.
Condiţii de alimentaţie ale muncitorilor. — 663—667, 637.
Condiţii de locuit. — 472, 587, 663.
— ale muncitorilor de la oraşe. — 666—673, 677.
— în districtele miniere. — 675—677.
— de la sate. — 689—699, 712.
Condiţii de producţie. — 215.
— condiţii sociale de producţie date. — 201.
— condiţii sociale de producţie medii. — 202.
Concentrarea capitalului. — 370, 482, 483, 486, 509, 511, 634, 659.
Concentrarea mijloacelor de producţie. — 340, 366, 633, 764.
Concurenţa. — 357, 461, 462, 480, 482, 484, 499, 535, 555, 556, 569, 610, 636, 643, 745, 766.
— legea coercitivă a concurenţei. — 280, 327, 330, 367, 401, 602.
— pîrghie a centralizării capitalului. — 635, 636.
— printre muncitori. — 555, 563, 645.
Confecţionarea cuielor. — 474, 554, 640.
Cooperare. — 333—335, 336, 337—346, 350, 355, 395, 468, 633.
— simplă. — 344—347, 356, 357, 370, 371, 387, 388, 481.
— forma de bază a modului de producţie capitalist. — 346, 197—198, 580, 581,
Consum. — 244.
— individual. 587.
— productiv. — 197—198, 220, 581— 583, 587.
— Malthus despre consumul productiv. — 583.
— James Mill despre consumul productiv. — 583.
Consumul de opiu. — 408.
Constrîngere economică. — 741.
Contradicţii. — 128, 151, 152, 317, 318, 415, 416, 450, 542, 545, 572.
— metode pentru rezolvarea lor. — 118, 119.
— dezvoltarea contradicţiilor — singura cale istorică pentru transformarea unei anumite forme istorice de producţie. — 497.
— „contradicţia“ hegeliană, sursa oricărei dialectici. — 606.
— la schimbul de mărfuri. — 117.
— ale producţiei capitaliste. — 495, 496, 509.
— în mişcarea corpurilor. — 118, 119.
Conştiinţă burgheză. — 366.
Conţinut şi formă. — 50, 94, 95, 343, 593.
Credit. — 636, 677, 759.
— sistemul internaţional de credit. — 757, 759.
— relaţii de credit între muncitori şi capitalişti. — 186—189.
— sistemul creditului public vezi — Sistemul împrumuturilor de stat.
Creştinism. — 93.
Critică. — 17, 26.
Crize economice
— întreruperi forţate ale procesului de muncă. — 220.
— întreruperi ale procesului de producţie şi ale procesului de circulaţie. — 134—135.
— stagnări în desfacere. — 482.
— stagnarea circulaţiei. — 599.
— periodicitate. — 39—40, 643, 647.
— posibilitatea şi realitatea crizelor. — 128.
— nu schimbă nimic în tendinţa de a prelungi ziua de muncă. — 252.
— efectele crizei asupra situaţiei clasei muncitoare. — 552, 676—680.
— criza din 1825. — 20.
— criza din 1846—1847. — 293.
— criza din 1857—1858. — 252, 676.
— criza din 1866. — 663, 677, 678.
— vezi şi Criză financiară, Industria bumbacului, Ciclu industrial.
Cuba. — 277.
Currency principle. — 157.
Currency School. — 630.
Cursul schimbului. — 157—159.
— Ricardo despre cursul schimbului. — 157.
D
Deism. — 93.
Despotism. — 737.
— despotismul capitalului. — 343, 411, 444, 445—650, 654.
— despotismul diviziunii manufacturiere a muncii. — 367.
Dezvoltare în sens sociologic. — 12, 16, 26.
Dialectică
— metodă dialectică. — 25—27.
— dialectică hegeliană. — 27.
— „contradicţia“ hegeliană, sursa oricărei dialectici. — 606.
— critică şi revoluţionară. — 27.
— legea transformării cantităţii în calitate — 320.
Dictatura proletariatului. — 22, 496, 765.
Distribuţie vezi Repartiţie.
Diviziunea muncii
— diviziunea socială a muncii. — 89, 361, 367—369, 374—377, 453, 494, 495.
— diviziunea naturală a muncii. — 32, 121, 362.
— în general, în particular, în detaliu. — 361, 362.
— în manufactură. — 347—375, 378, 387—389, 391, 428, 492, 493.
— în fabrică. — 56, 57, 388, 389, 395, 428—431, 492.
— în atelier. — 367, 376, 438.
— diviziunea teritorială a muncii. — 363.
— diviziunea internaţională a muncii. — 460.
— scade valoarea forţei de muncă. — 361, 439.
— muncă intelectuală şi muncă fizică. — 432, 513.
— desfiinţarea vechii diviziuni a muncii. — 496.
— şi producţia de mărfuri. — 56, 57, 120—122, 182, 361—363.
— baza ei naturală. — 518.
— Petty despre diviziunea muncii. — 353, 375.
— Platon despre diviziunea muncii. — 376.
— Smith despre diviziunea muncii. — 359, 364, 372. 373, 375.
Dobîndă. — 240, 398, 574, 600, 753.
— parte a plusvalorii. — 598.
— Aristotel despre dobîndă. — 177.
Dogmatism. — 600.
Drept
— relaţii juridice ale producţiei de mărfuri. — 99.
— exploatarea forţei de muncă — primul dintre drepturile omului caracteristice capitalului. — 302, 303, 406.
— dreptul burghez. — 189, 246, 546, 547, 625, 670.
— dreptul de proprietate al capitalistului. — 584, 593—595, 597.
— dreptul la muncă. — 311.
— vezi şi Justiţie, Egalitate.
E
Economie
— bazea materială a lumii. — 96.
— şi politică. — 96.
— şi muncă. — 535.
— a mijloacelor de producţie. — 335— 336, 339—340, 396, 435, 481, 535, 765.
— a mijloacelor de plată. — 151, 154.
Economie naturală. — 91, 92, 144, 751.
Economie politică
— istoria ei. — 35, 375.
— economia politică în Germania şi particularităţile ei. — 19, 21, 22.
— parţialitatea ei. — 16, 19—21.
— punctul ei de plecare. — 57.
— terminologia ei. — 37, 38.
— economia politică clasică. — 20, 21, 598, 599, 604, 619, 767.
— în opoziţie cu economia vulgară. — 95.
— critica economiei politice. — 20—22.
— limitele economiei politice burgheze. — 16, 20, 548.
Economie politică clasică, vezi Economie politică.
Economie politică vulgară. — 20, 21, 94, 96, 128, 316, 318, 509, 512, 523, 526, 527, 545, 546, 572, 573, 607, 621.
— în opoziţie cu economia politică clasică. — 95.
— economia politică vulgară germană despre „Capitalul“. — 22.
— vulgarizarea teoriei lui Ricardo în Anglia. — 20.
— despre formarea plusvalorii. — 229, 235—241, 521.
— despre valoare. — 69.
— despre bani. — 107.
— presupune că cererea şi oferta se acoperă. — 171.
— înlocuirea muncitorilor prin maşini. — 446—450.
— vezi şi Apologetică, Malthusianism.
Economii. — 208, 604, 605.
— Malthus despre economisire. — 599.
— vezi şi Economie.
Educaţie (Învăţămint). — 668.
— îmbinarea muncii cu învăţămîntul şi gimnastica. — 492.
— şi legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 409—410, 490, 491, 596, 604.
— în comunism. — 492, 496.
— Owen despre educaţie. — 310, 491, 492.
— Smith despre învăţămîntul public. — 373.
Egalitate
— noţiunea de egalitate între oameni. — 75.
— la schimbul de mărfuri. — 172.
— egalitate burgheză. — 188, 189.
Egipt. — 247, 344, 351, 377, 517—519.
Elveţia
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 286, 510.
— fabricarea de ceasornice. — 354.
Emigrare. — 279, 378, 460, 583—587, 621, 643, 651, 703, 704, 710, 711, 716—718, 767, 773, 775.
— de muncitori industriali. — 467, 468.
Emulaţie. — 337, 340.
Esenţă şi fenomen. — 541, 543, 546, 548, 549, 579.
Etiopia. — 247.
Ev mediu — 106, 438, 515, 721, 723, 753, 754, 758.
— caracteristica evului mediu european. — 91, 92.
— şi catolicism. — 95.
— cooperarea în evul-mediu. — 345.
— ruinarea debitorului feudal. — 149.
— viramentele din Lyon, în evul mediu. — 151.
— sistemul breslelor. — 319.
— vezi şi Feudalism
Exploatare. — 302, 322, 406.
— transformarea exploatării feudale în exploatare capitalistă. — 721.
— vezi şi Forţă de muncă, Supramuncă, Munca femeilor, Munca copiilor.
Exploatarea omului de către om. — 721, vezi şi Exploatare
Exportul de lînă. — 460.
Expropriere
— a producătorilor nemijlociţi. — 721.
— a pămîntului. — 721—737, 759, 760.
— a expropriatorilor. — 765, 766.
— vezi şi Acumulare primitivă
F
Fabricarea dantelelor
— exploatare neînfrînată. — 254, 255.
— starea sănătăţii muncitorilor. — 474
— munca modernă la domiciliu. — 474—476.
— şcoli de dantelărie. — 474—476.
— trucksystem. — 478.
— timp suplimentar. — 553.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 306, 485, 486,
— transformare în fabricarea dantelelor. — 483.
Fabricarea hîrtiei. — 348, 355, 359, 390.
— sistemul schimburilor. — 270—271.
Fabricarea tapetelor
— munca copiilor. — 257—259.
— timp suplimentar în imprimeriile de tapete. — 553.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 306.
Fabrică. — 427—436, 459, 469, 470.
— ca o uriaşă „casă de muncă“. — 287.
— capacitate de expansiune bruscă şt în salturi a sistemului de fabrică. — 459—461.
— fabrici-cottage. — 469.
— diviziunea muncii în fabrici. — 56, 57, 388, 389, 395, 428—431, 492.
— Fourier despre sistemul de fabrică. — 436.
— Owen despre sistemul de fabrică. — 509.
— Ure despre sistemul de fabrică. — 389, 427, 428, 433, 445, 446.
Falsificarea alimentelor. — 188, 189, 259, 260, 556, 611.
Familie
— caracterul ei istoric. — 362. 498.
— munca familiei. — 92.
— baza economică a vechii familii. — 497, 498.
— desfiinţarea vechii familii în cadrul sistemului capitalist. — 498, 511.
Fenicieni. — 145.
Ferme
— concentrarea lor. — 716—717.
Fermieri. — 753.
— geneza fermierilor capitalişti. — 746—748.
Fertilitatea solului. — 510—512, 517, 518, 532, 631, 685.
Feudalism
— caracteristică generală. — 91, 92, 343, 345, 546, 578, 579, 603, 721— 723, 729.
— descompunerea lui. — 438, 721, 728.
— în Germania. — 248, 439, 732, 737.
— în Principatele Dunărene. — 246— 250.
— în Anglia. — 686, 722—729, 747.
— în Franţa. — 748, 749.
— în Italia. — 722.
Fier. — 452.
Fierar. — 264, 267.
Fizică
— legile generale ale fizicii. — 57.
Fiziocraţi. — 177, 539.
— meritul fiziocraţilor. — 600.
— doctrina lor despre neproductivitatea oricărei munci neagricole. — 204.
— despre munca productivă. — 514.
— şi renta funciară. — 96.
Fond de acumulare. — 534, 601, 609, 612, 614, 618.
Fond de consum
— al capitaliştilor. — 577, 590, 599, 600, 601, 609, 614, 619.
— al muncitorilor. — 812, 627.
Fond de muncă. — 578, 579, 623.
— aşa-numitul fond al muncii. — 618— 621.
Fond de producţie. — 590.
Fond de rezervă. — 535, 577.
Forma de echivalent vezi Forma valorii
Forma-marfă. — 117.
— forma cea mai generală şi mai puţin dezvoltată a producţiei burgheze. — 97.
Forma valorii. — 11, 12, 55, 62—85, 95, 103, 105.
— analiza ei. — 64, 65, 73, 75.
— dezvoltarea ei. — 62, 76.
— simplă. — 63—78.
— relativă. — 63—72, 76, 78, 82, 101.
— forma de echivalent. — 63, 64, 76, 78, 81, 82, 106, 107.
— forma de echivalent general. — 82— 86, 103.
— trei particularităţi ale formei de echivalent. — 70—73.
— totală sau dezvoltată. — 77—80.
— forma relativă dezvoltată. — 77—83.
— forma generală. — 80—86.
— forma bani. — 11, 12, 62, 74, 33— 85, 103, 110.
— Aristotel despre forma valorii. — 74, 75.
— Bailey despre forma valorii. — 64.
Formarea de rezerve. — 599.
Formaţiuni social-economice. — 95, 182—183.
— dezvoltarea lor ca un proces istoric natural. — 16.
— importanţa mijloacelor de muncă pentru studierea formaţiunilor social-economice dispărute. — 192— 193.
— diviziunea muncii în cele mai diferite formaţiuni social-economice. — 366—368.
— ele se deosebesc prin forma supramuncii. — 228—229, 246—250.
Formă şi conţinut. — 50, 94, 343, 593.
Forme de conştiinţă socială. — 95.
Forme de producţie. — 99, 154.
— dezvoltarea contradicţiilor — singura cale istorică pentru transformarea unei forme istorice de pro ducţie. — 497.
Forme intermediare. — 484, 515.
Forţă de muncă. — 180, 197, 203, 205 215, 219, 222.
— ca marfă. — 179—182.
— valoarea ei de întrebuinţare. — 180, 186, 188, 190, 198, 206, 219, 244, 594.
— condiţiile cumpărării şi vînzării ei. —179—182, 186—198, 206, 245, 312, 406, 628, vezi şi Piaţa muncii
— valoarea forţei de muncă. — 228, 314—317, 324—327, 330, 336, 404, 525—532, 545—548, 552, 553.
determinarea valorii ei. — 183—185, 228, 242, 276, 524.
cheltuielile pentru producerea ei. — 184, 214.
element istoric şi moral. — 184.
limita minimă a valorii forţei de muncă. — 185, 528.
— preţul forţei de muncă. — 185— 188, 524, 527—531, 545—548.
plătirea forţei de muncă sub valoarea ei, 258, 609 vezi şi Salariu
— reproducţia forţei de muncă. — 184, 185, 228, 276, 314, 315, 319, 329, 330, 404, 524, 526, 527, 541, 544, 545, 623, 624.
durata forţei de muncă. — 245, 276—280, 651.
uzura forţei de muncă. — 530, 531.
Forţă hidraulică. — 385, 386, 618.
Franţa. — 16, 20, 21, 363, 725, 748.
— populaţia. — 699, 700.
— legislaţia în Franţa. — 745, 746.
— statute ale muncii. — 280.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 286— 289, 310, 311.
— legislaţie draconică. — 742.
— impozite. — 153, 154.
— plata contribuţiei de război în bani de metal. — 158.
— exemple de manufactură propriu-zisă de hîrtie. — 390.
— revoluţia franceză (1789). — 104, 510, 745, 746.
— revoluţia din iulie (1830). — 606.
— revoluţia din februarie (1848). — 588.
— insurecţia din iunie de la Paris (1848). — 296.
— micşorarea staturii soldaţilor. — 250, 251.
Furnale. — 486.
G
Gaeli. — 735—737.
General, singular, particular. — 361, 362.
Generaţii de muncitori.
— succedarea lor rapidă. — 279, 280, 651.
Germania. — 320, 384.
— apariţia iobăgiei. — 248.
— transformarea forţată a ţăranilor liberi germani în ţărani dependenţi şi în şerbi în timpul lui Carol cel Mare. — 732.
— războiul ţărănesc. — 248.
— Bauernlegen (izgonirea ţăranilor). — 439, 736, 737.
— dezvoltarea producţiei capitaliste. — 12, 15, 19.
— inventarea Bandmühle-i (maşină pentru ţesutul panglicilor şi ceaprazurilor) în sec. XVI. — 436, 437.
— exemplu de producţie meşteşugărească în fabricarea hîrtiei. — 390.
— oţelăria Krupp. — 400.
— clasa muncitoare în Germania. — 19, 21.
— situaţia muncitorilor de fabrică din Prusia. — 279.
— munca copiilor. — 283.
— statutele pentru menţinerea salariilor la nivel scăzut. — 743—744.
— economia politică în Germania şi particularităţile ei. — 19, 21, 22.
— statistică socială. — 15.
— micşorarea staturii soldaţilor. — 250.
— măsuri, greutăţi, monede. — 34.
Grad de exploatare vezi Plusvaloare
Grecia. — 74—75, 145—146.
Grevă. — 435, 445, 464, 745.
— a muncitorilor de la maşini (1851) — 445.
— a muncitorilor din industria bumbacului din Preston (1853). — 464.
— a muncitorilor de la fabricile de panglici din Coventry (1860). — 563.
— a muncitorilor constructori londonezi (1860—1861). — 245, 552, 554.
— a ţesătorilor din Darven (1863). — 435.
— a ţesătoarelor din Wiltshire (1863). — 434, 435.
— a olarilor (1866). — 435.
— a muncitorilor agricoli din Buckinghamshire (1867). — 263.
— a minerilor belgieni (1867). — 610.
I
Iava. — 401
Iluminism. — 106.
Impozite. — 154, 526, 572.
— transformarea prestaţiilor în natură în plăţi în bani. — 154, 736.
Impozit pe venit. — 706.
Imprimerii de stambă
— numărul persoanelor folosite. — 640.
— folosirea maşinilor. — 400.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 305, 410—411.
India. — 350, 441. 460, 608, 640 754— 757.
— obştea hindusă. — 55, 92, 102, 339, 344, 345, 367, 368, 608.
— forma naivă de tezaurizare. — 144, 145.
— import şi export de aur şi argint. — 145, 147.
— producţia de bumbac. — 416.
— fabricarea hîrtiei. — 390.
— reglementarea alimentării cu apă. — 519.
— foamete. — 363, 518, 757.
— influenţa Companiei engleze a Indiilor orientale. — 756—757.
Industria bumbacului. — 277—281, 299, 304—309, 376, 388, 400, 420—428, 430—444, 451—453, 585—587, 645, 664.
— numărul persoanelor folosite. — 443, 455, 457—459, 640.
— situaţia muncitorilor. — 304, 305, 462—468.
— sistemul schimburilor. — 268.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 279, 289.
— crize în industria bumbacului. — 253, 403, 404, 435, 442—444, 462, 465, 583—587.
— şi sclavie. — 452.
Industria inului
— numărul persoanelor folosite. — 455, 457, 458.
— munca în filaturile de in. — 239.
— accidente în industria inului din Irlanda. — 490.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 289.
Industria lînii. — 364, 388, 430, 616.
— numărul persoanelor folosite. — 455—458, 640.
— reducerea muncii copiilor. — 402.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 289.
Industria mare
— şi maşinile. — 380—512.
— punctul ei de plecare. — 380, 391, 403.
— baza ei tehnică este revoluţionară. — 494—495.
— şi diviziunea muncii. — 493, 496.
— şi agricultura. — 510—512, 752, 753.
— trecerea manufacturii moderne şi a muncii la domiciliu la marea industrie. — 478—489.
Industria mătăsii. — 348.
— numărul persoanelor folosite. — 456—458, 640.
— munca copiilor. — 303, 304, 472.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 289.
Industria metalurgică. — 471, 484.
— numărul persoanelor folosite. — 456.
— sistemul schimburilor. — 267—274.
Industria minieră. — 194, 472, 506, 561, 582, 613, 775.
— numărul persoanelor folosite. — 452, 456, 640.
— situaţia muncitorilor. — 309, 674— 677.
— munca femeilor. — 268, 402, 505, 506.
— munca copiilor. — 402, 503.
— munca în minele de aur. — 247, 754.
— truck-sistemul în minele engleze. — 188, 675.
— legislaţia minieră. — 501, 502—505, 507, 508.
Industria transporturilor
— şi piaţa mondială. — 454.
— vezi şi Mijloace de comunicaţie.
Inspectori de fabrici. — 15, 251, 502, 510.
— inspecţia minelor. — 507—508.
Intensitatea muncii. — 418—426, 529, 530, 534, 535, 560, 561.
— gradul ei normal. .— 209, 516.
— intensitatea medie a muncii. — 530, 568, 569, 572.
— diferenţe naţionale. — 530, 569, 572.
Instrumente de muncă. — 198, 209.
— diferenţierea lor. — 363.
— diferenţierea şi specializarea în manufactură. — 352, 354.
— revoluţionarea lor. — 374, 494, 495.
— vezi şi Mijloace de muncă.
Intermediar. — 748—749.
Invenţii. — 391, 638.
— istoria invenţiilor. — 444.
— nu sînt un produs al unui singur individ. — 381.
— din perioada meseriilor. — 353, 359.
Iobăgie. — 248.
Irlanda. — 262, 263, 489, 704—718, 760.
— descreşterea populaţiei ei. — 279, 452, 704, 709—711, 716, 717.
Istorie
— împărţirea epocii preistorice. — 193.
— începutul istoriei omenirii. — 192.
— deosebirea dintre istoria omenirii şi istoria naturii. — 381, 382i
— epocile istorice nu sînt despărţite prin linii de demarcaţie abstract-riguroase. — 380.
— două perioade mari ale istoriei economice. — 38.
Istoria culturii. — 26.
Italia. — 722, 725.
î
Împletitul paielor
— munca la domiciliu în zilele noastre. — 474, 477.
— şcoli pentru împletitul paielor. — 479.
Înstrăinare. — 440, 582, 618, 655.
Înşelătorii. — 560.
Întreprinderi mici. — 499, 509, 764.
Învăţămînt politehnic. — 491—492, 491 498.
J
Jaf. — 233, 276, 371, 471, 496. 511, 511 612 vezi şi Risipă.
Japonia. — 154, 723.
Justiţie (jurisdicţie)
— engleză. — 262—264, 299, 300, 30 306, 434, 435, 741, 745.
— în feudalism. — 344.
L
Legătorie de cărţi. — 553, 554.
Legea cu privire la ziua de muncă de 10 ore. — 239—241, 291, 292, 293-295, 298, 301, 302, 312, 554.
Legea pentru asistenţa săracilor. — 440, 463, 682, 690, 727, 728.
Legea plusvalorii
— ca lege economică a dezvoltării societăţii moderne. — 16.
— producţia de plusvaloare sau arta de a stoarce plusvaloare — legea absolută a modului de producţie capitalist. — 628.
— legi care determină masa plusvalorii — 314—318.
Legea populaţiei. — 26, 629, 630, 64.
Legea valorii. — 54, 55, 89, 200, 318, 328—330, 366, 530, 542, 543, 569.
— aplicarea legii valorii la zilele de muncă ale diferitelor naţiuni. — 530, 569.
Legi. — 25, 89, 320.
— şi tendinţe. — 12.
— legi naturale. — 26, 350.
— sociale. — 12, 25—27, 89, 351, 495, 533.
— economice. — 26, 89, 101, 595, 640, 741.
impunerea legilor economice. — 12, 116, 496, 630.
— ale schimbului de mărfuri. — 171, 172, 178, 206, 207, 244—246, 591 — 595, 597.
— ale cererii şi ofertei. — 449, 647, 648—650, 714, 741, 771—773, 774.
— transformarea legilor proprietăţii private ale producţiei de mărfuri în legi ale aproprierii capitaliste. — 593—597.
— ale modului de producţie capitalist. — 293.
— legile imanente ale producţiei capitaliste, ca legi coercitive ale concurenţei. — 280, 327.
— legea plusvalorii
ca lege economică a dezvoltării societăţii moderne. — 16.
Producţia de plusvaloare, sau arta de a stoarce plusvaloare, este legea absolută a modului de producţie capitalist. — 628.
legi care determină masa plusvalorii. — 314—318.
— legea generală a acumulării capitaliste. — 622—623, 630, 653—655.
— legea salariului. — 549, 568.
— legea fertilităţii descrescînde a solului. — 511—512.
— legea circulaţiei banilor. — 133— 137, 141, 152, 154—155.
lege specifică a circulaţiei banilor de hîrtie. — 141.
— vezi şi Legea populaţiei, Legea valorii.
Legi cu privire la interzicerea asocierilor. — 743, 745.
Legi cu privire la reglementarea muncii în fabrici
— din 1833. — 236, 286, 287, 289—294.
— din 1842 (în mine). — 503.
— din 1844. — 291—294, 296—297, 302, 303, 409, 422.
— din 1845 (in imprimeriile de stambă). — 305, 410, 411.
— din 1850. — 251, 279, 302—304, 305.
— din 1860 (cu privire la inspecţia minelor). — 503, 507.
— din 1861 (producţia de dantele). — 474.
— din 1863 (albitorii, brutării). — 306, 307.
— din 1864. — 483—486, 490.
— din 1867. — 500—502.
— din 1872 (în mine). — 508.
— din 1878. — 509, 510.
— vezi Legea zilei de muncă de 10 ore.
Legile cerealelor. — 20, 717.
— abrogarea lor. — 291, 293, 467, 683, 684.
Legile împotriva dreptului de asociere. — 462.
Legislaţie
— cu privire la contractele de muncă. — 180, 742, 743.
— împotriva vagabondajului. — 738.— 741.
— vezi şi Legislaţie cu privire la reglementarea muncii în fabrici.
Legislaţie cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 12, 240, 250, 425, 426, 436, 508, 509.
— ca legislaţie excepţională. — 309.
— extinderea ei asupra tuturor ramurilor industriale. — 483, 484.
— revolta fabricanţilor împotriva acesteia. — 296, 305, 322, 430.
— grăbeşte ruinarea meşterilor mai mici. — 486.
— clauze privind educaţia. — 409— 411, 491—493, 496, 503, 505.
— clauze privind ocrotirea sănătăţii. — 489, 490.
— în Anglia. — 15, 250, 251, 281, 283—285, 286—312, 406, 497—503;
— în Franţa. — 286—289, 310, 311.
— în Austria. — 287.
— în Elveţia. — 287, 510.
— în S.U.A. — 282.
Legislaţie draconică. — 738—743.
Libertate. — 82, 188, 189.
— şi necesitate. — 117, 118.
— a capitalului. — 289, 367, 679.
— înăbuşirea libertăţii individuale. — 511.
— iluzii de libertate în capitalism. — 546.
Liberul schimb. — 21, 39, 251, 292, 293, 305.
— apologeţi ai liberului schimb. — 76, 475.
— adepţi ai liberului schimb. — 302, 489, 546, 753.
Liga împotriva legilor cerealelor. — 21.
Little shilling men. — 244.
Lock-out (concedieri în masă). — 461, 554:
Lumpenproletariat. — 653.
Lupta de clasă. — 20—22.
— în antichitate. — 149.
— între clasa capitaliştilor şi clasa muncitoare. — 309, 436.
— a muncitorilor pentru reducerea zilei de muncă. — 245, 262, 288, 293, 303, 306, 307, 309, 312, 420—421.
— se dezvoltă o dată cu acumularea capitalului. — 663.
— mişcarea proletariatului agricol englez. — 263.
Lux. — 603, 604, 607.
M
Magna Charta. — 313.
Malthusianism. — 363, 512, 543, 625, 626, 643, 710, 714.
Manufactură. — 333, 346, 394, 438, 468, 493, 652, 750, 751, 762.
— perioada manufacturii propriu-zise. — 38, 347, 377, 470, 752, 760, 761.
— caracterul ei capitalist. — 370—380.
— meseria ca punct de plecare a manufacturii. — 347—349, 377—380, 438.
— dubla origine a manufacturii. — 347—350.
— două forme de bază — manufactura eterogenă şi manufactura organică, — 352—361.
— combinarea diferitelor manufacturi. — 358.
— diviziunea muncii în manufactură. — 347—358, 378, 387—389, 391, 428, 492, 493.
— muncitorul parţial în manufactură. — 350—352, 359, 360.
— scăderea valorii forţei de muncă. — 361, 377.
— şi forţa productivă a muncii. — 351, 377.
— această bază tehnică îngustă exclude o descompunere realmente ştiinţifică a procesului de producţie. — 349.
— maşinile în manufactură. — 358, 359, 391, 392.
— ca bază tehnică nemijlocită a marii industrii. — 391.
— manufactura modernă. — 470—473, 479—487.
Manufactură de ace. — 349, 354.
Manufactură de ceasornice
— exemplu clasic al manufacturii eterogene. — 352—355.
Manufactură de chibrituri
— munca copiilor. — 257.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 306—485.
Manufactură de peniţe de oţel. — 469— 470.
Manufactură de postav. — 348.
Manufactură de trăsuri. — 347—348.
Marea proprietate funciară. — 20, 21, 730.
Marfă — 128, 147.
— analiza mărfii. — 11, 49, 85, 95, 183, 211.
— produsul unor munci particulare autonome şi independente unele de altele. — 57, 88.
— dublul caracter al mărfii. — 49—53, 55—62, 74, 75, 85, 87, 100.
— dedublarea ei în marfă şi bani. — 102, 109, 119.
— caracterul ei de fetiş. — 85—98, 108.
Marxism
— influenţa lui asupra mişcării muncitoreşti. — 39, 40.
Maşină. — 220, 352, 359.
— spre deosebire de unealtă. — 380, 381.
— productivitatea ei. — 396—400, 411, 412, 565.
— uzura fizică a maşinii. — 215, 276.
uzura ei medie. — 396.
uzura materială are un dublu aspect. — 413.
— uzura morală a maşinii. — 223, 413, 414, 482, 586.
— mijloc pentru producerea de plusvaloare. — 380.
rolul diferit al maşinii în procesul de muncă şi în procesul de valorificare. — 496—498.
limita pentru folosirea maşinii în capitalism. — 401—403.
— motor. — 382, 383—386, 391, 393, 429.
— maşină-unealtă. — 382—385, 387, 388, 393, 394, 422, 429.
ca punct de plecare al revoluţiei industriale. — 382.
mecanism de transmisie. — 382, 386, 387, 388, 390, 391, 422.
— lupta dintre muncitori şi maşină. — 436—440.
Maşină calorică. — 382, 469.
Maşină cu abur. — 382, 383—386, 390, 391, 393, 394, 399, 400, 421, 423, 441, 482, 485, 492, 618, 761.
Maşină de cusut. — 480—481.
Maşină de filat. — 331, 383, 384, 386, 389, 390, 398, 399, 400, 422, 423— 425, 430, 437, 438, 443, 445, 453, 457, 565.
Maşină electromagnetică. — 382.
— Maşinile şi marea industrie. — 380—512.
— părţile lor componente. — 382—387.
— cooperarea mai multor maşini de acelaşi gen. — 388.
— fabricarea maşinilor cu ajutorul maşinilor. — 393.
— cuprinde încontinuu noi ramuri ale producţiei. — 440, 453.
— repercusiunile folosirii capitaliste a maşinilor asupra muncitorilor. — 427—455, 654.
repercusiunile asupra muncitorului şi familiei sale. — 403—411, 416.
respingerea şi atracţia muncitorilor. — 456—467, 616.
— şi prelungirea zilei de muncă. — 411—418.
— influenţa maşinilor asupra intensităţii muncii. — 418—440.
— mecanismul specific al perioadei manufacturiere. — 359.
— maşina în comunism. — 401—402.
— Babbage despre maşini. — 413.
— J. St. Mill despre maşini. — 380,
— Petty despre maşini. — 438.
— Proudhon despre maşini. — 431.
— Ricardo despre maşini. — 397, 401, 402, 416, 439, 446.
— Say despre maşini. — 397.
— Steuart despre maşini. — 438.
— vezi şi Sistemul automat de maşini
Maşinism — 353, 359—391, 394.
Material de muncă. — 217, 218, 221.
Materialism
— istoric. — 25—27.
— ştiinţific-naturalist abstract. — 381.
Materie primă. — 198, 202, 215, 221— 223, 233—235,
— obiectul muncii filtrat prin muncă anterioară. — 191, 194.
— ca semifabricat sau produs intermediar. — 195.
— ca materie principală şi ca materie auxiliară. — 194.
— consum inutil de materii prime. — 209.
Materiale auxiliare. — 194, 215, 221, 233.
Mărimea valorii. — 53—55, 60, 61, 67—70, 78, 80, 81, 86, 90, 94, 95, 107, 116, 117, 163, 164, 168, 171, 541.
— măsurarea ei. — 53, 54, 89.
— posibilitatea unei abateri a preţului de la mărimea valorii. — 117.
Mediu geografic. — 517—520.
Mercantilism. — 158, 521.
— şi forma de echivalent. — 559.
— sistemul mercantilist restaurat şi valoarea. — 95.
— definiţia capitalului. — 169.
Merceologie. — 50.
Meşteşug (meserie). — 333, 345—350, 356, 368—378, 380—382, 468—470, 481, 482, 493, 498, 502, 515, 633, 654, 753, 759, 766.
— efectul introducerii maşinilor asupra meseriilor. — 456, 459, 460.
Metafizică. — 25.
Metale nobile. — 132.
— ca echivalent general. — 104.
— valoarea imaginară a metalelor nobile. — 106.
— vezi şi Aur, Argint.
Metalurgie. — 358.
Metamorfoza mărfurilor. — 118—133, 143, 147—150.
Metodă. —
— dialectică. — 27.
— materialistă. — 382.
— la Hegel. — 27.
— pentru rezolvarea contradicţiilor. — 118, 119.
— folosită în „Capitalul“. — 22, 25—27, 31, 38.
— deosebirea dintre metoda de cercetare şi metoda de expunere. — 25, 27.
— a apologeticii economice. — 128.
Mexic. — 156, 180, 209, 757.
Mijloc de muncă. — 195, 196—197, 214, 216, 223, 234—235, 430—432, 513, 613.
— importanţa pentru studierea formaţiunilor social-economice dispărute. — 192, 193.
— indicator al relaţiilor sociale. — 193.
— indicator al gradului de dezvoltare a forţei de muncă omeneşti. — 193.
— pămîntul ca mijloc de muncă. — 192, 193.
— mijloacele de muncă mecanice ca sistemul osos şi muscular al producţiei. — 193.
— sistemul vascular al producţiei. — 193.
— uzura lor fizică. — 217, 218, 219, 276, 396, 413.
— uzura lor morală. — 223, 413, 483, 586.
— consum inutil de mijloace de muncă. — 209.
Mijloc de producţie. — 181, 182, 194, 195—198, 212—223, 234, 246, 339, 340, 366, 513, 633, 764.
— şi forţa productivă a muncii. — 54, 631, 632.
— întruchipări materiale ale capitalului constant. — 227.
— din punctul de vedere al procesului de valorificare. — 267.
— vezi şi Instrumente de muncă, Mijloc de muncă, Maşini, Materie primă.
Mijloace de comunicaţie. — 363, 459, 460, 488.
— revoluţionarea lor este determinată de revoluţionarea modului de a produce în industrie şi agricultură — 392.
Mişcarea luddiţilor. — 437.
Mizerie vezi şi Acumulare, Legea generală a acumulării capitaliste, Şomaj, Pauperism, Armată industrială de rezervă, Suprapopulaţie, Muncă excesivă.
Moarte prin inaniţie. — 481, 663, 666, 678, 756.
Mod de producţie. — 90, 93, 95.
— al vieţii materiale. — 95.
— continuarea existenţei unor moduri de producţie perimate. — 15.
— capitalist. — 12, 49, 719—721.
contradicţia sa imanentă. — 226.
limitele sale. — 490, 619, 621
— vezi şi Sclavagism, Feudalism, Comunism.
Modă
— şi munca de sezon. — 486, 487.
Mode. — 265.
Modificarea valorii. — 146.
Monedă. — 138—143.
Monopol. — 462, 467, 491, 717, 756.
— al mijloacelor de producţie. — 246.
— al capitalului. — 766.
— monopolul englez asupra pieţei mondiale.— 533.
Mortalitate. — 266—267.
— a copiilor de muncitori. — 406—407.
— în districtele industriale în comparaţie cu districtele agricole. — 311, 312.
— a tipografilor şi croitorilor londonezi. — 473.
— vezi şi Moarte prin inaniţie.
Mühle (moară). — 359.
— Bandmühle (maşină pentru ţesutul panglicilor şi ceaprazurilor). — 436, 437.
— Getreidemühle (moară de cereale). — 358.
— Wassermühle (moară de apă). — 358, 386, 416.
— Windmühle (moară de vînt). — 383.
Muncă
— necesitate naturală eternă. — 57, 197.
— ca activitate vitală normală. — 61.
— proces între om şi natură. — 190— 191.
— caracterul social al muncii. — 74, 86—90, 109, 200.
munca nemijlocit socializată. — 92, 395.
— dublul caracter al muncii. — 56—61, 65, 72—74, 85, 87, 94, 95, 212—214, 547.
muncă abstractă. — 52, 53, 58—62, 65—67, 73, 82, 88, 90, 93, 94, 213.
muncă concretă (utilă). — 52—62, 65, 73, 86, 94—95, 208, 213.
— ca substanţă creatoare de valoare. — 53, 55, 60, 65, 74, 543.
munca însăşi nu are valoare. — 543, 545.
munca simplă, munca socială medie. — 53, 59, 185, 202, 210, 211.
muncă complexă (potenţată). — 59, 209—211, 320, 351.
— muncă vie. — 195, 196, 205—207, 226, 321, 618.
— muncă trecută (moartă). — 195, 206— 208, 226, 244, 321, 617.
— muncă productivă. — 194, 214, 219, 513, 599—600.
— muncă, neproductivă. — 454, 455, 598—600.
— muncă privată. — 73, 87—90, 93, 109.
— muncă intelectuală şi fizică. — 432, 513.
— Petty despre muncă. — 58.
— Ricardo despre muncă. — 217.
— Smith despre muncă. — 51.
— vezi şi Munca de clacă, Supramuncă
Munca copiilor. — 239, 240, 253—259, 267—274, 277, 283, 402—411, 446, 470—473, 475—478, 481, 483—486, 488, 492, 498, 500—505, 509, 533, 651, 701—704, 761.
— legi cu privire la munca copiilor. — 288—289, 297, 302—305, 409—410.
— în sec. al XVII-lea. — 283, 284.
Muncă de clacă. — 91, 247—250, 546, 578, 737.
Muncă de noapte. — 267—274, 321, 472, 486.
Muncă de sezon. — 487—489.
Muncă excesivă. — 263, 264, 472, 485, 486, 552, 553, 556, 557, 559, 562, 645.
Munca femeilor. — 267, 291, 300, 306—308, 402—404, 407—408, 410—413, 470, 471, 475—477, 478—480, 492, 498, 505, 506, 509, 510, 534, 553, 554, 701—703.
Munca la domiciliu. — 92, 309, 443, 497, 498, 499, 611, 711, 736, 751—753.
— modernă. — 470—181, 487, 509, 510, 515, 561, 652.
Muncă privată vezi Muncă
Muncă salariată. — 96, 182, 232, 546, 774.
Muncitor
— liber în dublu sens. — 181, 720.
— apariţia muncitorilor salariaţi. — 181, 183, 345, 720, 721, 742, 763.
— relaţiile lor de dependenţă. — 584, 538, 623—627, 771—773.
— sporirea numărului muncitorilor salariaţi. — 403, 404, 622—625.
— şi diviziunea muncii. — 359, 360, 366, 371, 373, 492, 493, 495, 496.
— ca anexă a maşinii. — 337—339, 511, 654.
— muncitor de fabrică. — 428, 429, 457, 458.
— mutilarea spirituală şi fizică a muncitorilor. — 371—373.
— îndatorirea muncitorilor. — 662.
— muncitori care efectuează operaţii preliminare. — 429, 561.
— vezi şi Muncitor agricol, Proletariat, Condiţii de alimentaţie ale muncitorilor, Condiţii de locuit
Muncitor agricol. — 187, 263, 277—279, 284, 285, 452, 722—723.
— situaţia lor. — 510—512, 664—665, 681—701, 711—715, 725, 726, 732.
— salariile lor. — 564, 611, 612, 647, 653.
— deplasarea lor la oraşe. — 652, 653, 699.
— numărul lor. — 455.
Muncitor care efectuează operaţii preliminare. — 429, 562.
Muncitor nomad. — 673, 674.
N
Natură
— şi muncă. — 57, 58, 190, 191.
— şi om. — 57, 85, 93, 190, 191, 196, 197, 450, 511, 513, 614.
— forţe naturale ca forţă productivă a muncii. — 55, 394—396, 398, 633.
— condiţii naturale ale forţei productive a muncii. — 517—520.
Naţiune
— liberă. — 625.
— industrială. — 642.
— rapacitatea subminează pînă la rădăcină forţa vitală a naţiunii. — 250.
— o naţiune trebuie şi poate să înveţe de la alta. — 15.
Navigaţie
— şi munca de sezon. — 487—489.
Negare
— a realităţii existente. — 27.
— negarea negaţiei. — 766.
Numărul populaţiei şi densitatea ei. — 363.
O
Obiectul muncii. — 191, 194, 203, 212, 513, 613.
— pămîntul ca obiect general al muncii omeneşti. — 191.
Obligaţii. — 150, 151.
Olanda. — 754, 757, 759.
— statute ale muncii. — 281.
— naţiunea capitalistă model în sec. al XVII-lea. — 755.
— istoria sistemului colonial olandez. — 755—763.
— fabricarea suveicilor. — 363.
— folosirea vîntului ca forţă motrice.— 383.
— exemplu de manufactură propriu-zisă de hîrtie. — 390.
— sistemul fiscal modern. — 759.
Olărie
— situaţia muncitorilor. — 256, 257, 277.
— munca copiilor. — 255—256.
— salariul cu bucata. — 562.
— Legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 306, 484, 485, 491.
Oligarhie. — 626, 729.
Om
— şi natură — 57, 86, 93, 190, 191, 194, 198, 382, 450, 511, 513, 614.
— este prin natura sa un animal social. — 337.
— după părerea lui Franklin — prin natura sa un făuritor de unelte. — 337.
— după părerea lui Franklin — un animal care face unelte. — 192.
Opiu. — 150, 756.
Opoziţie (antagonism, contradicţie, contrariu). — 82, 119, 441, 519.
— dintre valoarea de întrebuinţare şi valoare. — 76, 102, 127.
— dintre marfă şi bani. — 102, 152.
— dintre munca intelectuală şi munca fizică. — 513.
— dintre oraş şi sat. — 363, Sil.
— dintre clase. — 20.
— unitatea şi lupta contrariilor. — 127.
Oraş şi sat. — 364, 511.
Oscilaţiile preţurilor. — 114, 131, 132, 178, 179, 367, 544, 630.
P
Patologie industrială. — 373, 374.
Pauperism. — 440, 441, 533, 586, 652—654, 657, 662, 663, 666—678, 686, 690, 700, 728, 732, 738. Vezi şi Vagabondaj, Legea pentru asistenţa săracilor, Case de muncă.
Pauperizare. — 210, 264, 440, 441, 496, 510, 511, 609—612, 623—625, 627, 767—768.
vezi şi Acumulare, Legea generală a acumulării capitaliste, Şomaj, Pauperism, Armată industrială de rezervă, Supraproducţie, Supramuncă
Pămînt
— ca obiect general al muncii omeneşti. — 191.
— ca mijloc de muncă. — 192, 193.
Pedepse
— pentru muncitorii de fabrică. — 433— 435.
Peonaj. — 182.
Personificare. —
— a categoriilor economice. — 16, 176.
— a relaţiilor economice. — 100, 123.
Piaţă
— crearea pieţei interne. — 748—753.
— vezi şi Piaţa de mărfuri, Piaţa muncii, Piaţă mondială
Piaţa muncii. — 160, 179—183, 186—189, 197, 277—279, 312, 316, 404—406, 543, 555, 561, 584, 623, 638, 639, 640, 641, 645—651, 675, 676, 775—776.
— ca o secţiune specială a pieţii de mărfuri. — 182.
— influenţa maşinilor pe piaţa muncii. — 405.
Piaţă mondială. — 156—159, 160, 365, 393, 459—162, 465, 488, 569, 572, 610, 642, 722, 763, 765.
— măsurile şi greutăţile engleze pe piaţa mondială. — 34.
— suprasaturarea ei. — 442, 461.
Pieţe coloniale. — 438, 480.
Plusprodus. — 241, 590, 591, 598.
Plusvaloare. — 164—169, 199, 232, 234, 591—601.
— increment sau excedent peste valoarea iniţială. — 164.
— circulaţia mărfurilor nu este o sursă de plusvaloare. — 170—178.
— absolută. — 326, 417, 514, 515.
— relativă. — 323—325, 326, 327—332, 414, 415, 418, 419, 514, 515.
— suplimentară. — 328, 329.
— rata plusvalorii. — 224—226, 227—230, 231—240, 243, 249, 314—318, 415, 516, 528, 529, 609, 651.
— diferite formule ale ratei plusvalorii. — 536, 540.
— metoda pentru calcularea ratei plusvalorii. — 323, 324.
— masa plusvalorii. — 314—318, 415, 609, 618.
— factori care determină mărimea plusvalorii. — 524—534.
— şi creşterea populaţiei. — 318.
— transformarea plusvalorii în capital. — 589—598.
— repartizarea plusvalorii. — 232, 574, 600, 619, 623.
— fiziocraţii despre plusvaloare. — 539.
— Ricardo despre plusvaloare. — 520— 528.
— Smith despre plusvaloare. — 539.
Politică şi economie. — 96.
Popoare nomade. — 104.
Posibilitate şi realitate. — 128.
Preţ (forma-preţ). — 76, 84, 90, 99—114, 117, 600, 632.
— şi valoare. — 117, 171, 172, 173, 178, 232.
— şi mărimea valorii. — 147, 172.
— preţuri de piaţă. — 178, 179, 357, 541.
— preţuri medii. — 178, 179, 232.
— forma preţ imaginară. — 117.
— vezi şi Bani, Forma valorii.
Principatele Dunărene. — 248, 249.
Problema pieţii. — 39, 40.
Proces de producţie
— al mărfii ca unitate dintre procesul de muncă şi procesul de formare a valorii. — 199, 210.
— procesul de producţie capitalist ca unitate a procesului de muncă şi a procesului de valorificare. — 210.
Proces de valorificare. — 198—211, 221, 321, 342, 439, 539.
— şi maşinile. — 396.
Procesul muncii. — 190, 203, 207, 212— 223, 513.
— elemente simple ale procesului muncii. — 191—196.
— rolul omului în procesul muncii. — 190—192.
— rolul capitalistului în procesul muncii. — 197, 198, 208.
Productivitatea muncii. — 54, 60, 375, 395, 396, 516, 533, 534, 568—573, 608, 609, 615—617, 636, 641.
— influenţa ei asupra masei produselor. — 61.
— influenţa ei asupra mărimii valorii. — 55, 60, 61, 68—69.
— şi valoarea forţei de muncă. — 324, 327, 330, 525—529, 566.
— şi mărimea plusvalorii. — 525—529, 532.
— forţa productivă socială a muncii. — 337, 340, 470, 517, 617, 768.
— forţa productivă socială a muncii ca forţă productivă a capitalului. — 345, 346, 370, 375, 395, 520.
— forţa productivă a zilei de muncă combinate. — 340, 341.
— creşterea productivităţii muncii. — 326—332, 340, 408.
— metode de sporire a forţei productive sociale a muncii. — 654.
— reducerea productivităţii muncii. — 533.
— şi perfecţionarea uneltelor. — 352.
— si maşinile. — 396, 398—400, 411, 412.
— factor important în acumularea capitalului. — 613—616, 631—634.
Producţia articolelor de lux. — 453.
Producţie de bumbac. — 363, 364, 459, 460.
— şi maşinile. — 392, 400.
Producţie capitalistă
— punctul ei de plecare. — 333, 345, 346, 580, 719, 721.
— primele începuturi în sec. al XIV-lea şi al XV-lea. — 721, 722.
— producerea de plusvaloare — scopul ei determinant. — 166, 167, 241, 276, 308, 319, 330, 331, 341, 343, 624. 628, 758.
Producţie de mărfuri. — 89, 160, 182, 356, 567.
— condiţiile ei istorice. — 181—182.
— în cele mai diferite moduri de producţie. — 128, 182.
— premisa generală a modului de producţie capitalist. — 363.
— diviziunea socială a muncii — condiţia de existenţă a producţiei de mărfuri. — 56, 57.
Profit. — 38, 241, 459, 461, 462, 574, 600, 630, 638, 765.
— J. St. Mill despre apariţia profitului — 521—522.
Profit comercial. — 574.
Proletariat. — 20, 21, 605.
— misiunea lui istorică. — 22.
— dezvoltarea conştiinţei lui de clasă. — 39.
— conştiinţa de clasă teoretică a proletariatului german. — 21.
— clasă cu adevărat revoluţionară. — 766.
— groparul burgheziei. — 766.
— economia clasică despre proletariat. — 605.
— vezi şi Muncitor, Clasa muncitoare, Dictatura proletariatului
Proprietari funciari. — 574, 587, 606, 607.
Proprietate
— asupra mijloacelor de producţie. — 246, 247.
— proprietate socială, colectivă. — 764.
— transformarea proprietăţii. — 16.
— proprietate în obşte. — 92, 249, 345, 723, 729—730.
uzurparea pămînturilor obştii. — 723, 724, 729—733, 737, 747.
— proprietate privată. — 102, 248, 764,767.
la romani şi la germani. — 92.
transformarea proprietăţii private bazată pe munca proprie a indivizilor în proprietate capitalistă. — 764—776.
— proprietate capitalistă. — 198.
negarea acesteia. — 766.
— proprietatea în comunism. — 92, 93, 766.
— vezi şi Proprietate funciară
Proprietate funciară. — 95, 169, 681—685, 690, 722, 723, 726—728, 732, 746.
Proprietate parcelară.
— în Franţa. — 20, 700.
Proprietate privată vezi Proprietate
Protestantism. — 93, 286.
— şi principiul populaţiei. — 625, 626.
R
Rata profitului. — 228, 229, 414, 528, 529, 638.
Război
— serviciul militar a accelerat ruinarea plebeilor romani. — 732.
— serviciul militar a accelerat ruinarea ţăranilor liberi germani. — 732.
Războiul american de independenţă. — 15.
Războiul antiiacobin. — 612, 682, 754.
Războiul civil din America. — 15, 204, 266, 311, 404, 430, 435, 443, 735, 775.
Războiul de 30 de ani. — 710, 736, 743.
Război de ţesut. — 382, 390, 392, 433, 440, 444, 453, 457.
Războiul opiului. — 754.
Războiul ţărănesc. — 247.
Realizarea mărfurilor. — 100, 116, 118, 149.
Reducerea timpului de muncă. — 551, 552, 563, 564.
Reformă. — 726—728.
Relaţii
— relaţii sociale în evul mediu al Europei. — 91, 92.
— personificare a raporturilor economice. — 100.
Relaţii de producţie. — 90, 95.
— antice. — 93.
— ale producţiei de mărfuri. — 93.
— capitaliste. — 655.
— în comunism. — 92, 93,
Religie. — 86, 93, 94, 96, 276, 625—627, 631, 719, 748, 749.
— istoria religiei. — 382.
Rentă. — 37, 240, 537, 600, 608.
— transformarea rentei în natură în rentă în bani. — 153, 154.
— rentă funciară. — 154, 514, 574, 675, 700, 716, 717, 732, 747, 748.
renta funciară urbană. — 669.
renta funciară şi fiziocraţii. — 97.
Rentă funciară vezi Rentă
Rentieri. — 758.
Reparaţii. — 217.
Repartizare. — 93.
Reproducţie. — 96, 155.
— condiţia de existenţă a oricărei societăţi. — 576.
— condiţiile reproducţiei capitaliste. — 576—588.
— reproducţie simplă. — 576—588, 590, 591, 597, 623.
— reproducţie lărgită. — 589—627, 623, vezi şi Acumularea capitalului
reproducţie lărgită în cele mai diferite formaţiuni social-economice. — 607—608.
Revoluţie
— nu se face cu ajutorul legilor. — 754.
— şi clasa muncitoare. — 15, 16, 22.
— sistemul de fabrică ca punctul ei de plecare. — 509.
— prin mijloace paşnice şi legale. — 40.
— din 1848. — 21.
— vezi şi Franţa.
Revoluţie industrială. — 308, 381, 383, 384, 392, 393, 403, 437, 438, 478— 489.
Revoluţie socialistă. — 496, 509, 765, 766.
Risipă
— a seniorilor feudali. — 604—606.
— a capitaliştilor. — 604, 605, 667.
— de forţă de muncă. — 403, 471, 534-
— de materiale. — 343.
— vezi şi Jaf
Roma. — 95, 114, 153, 174, 175, 297, 731, 732.
România. — 247—250.
Rusia. — 249, 570, 728.
S
Salariu. — 186—198, 284, 285, 305, 541— 546, 587, 594—597, 600, 601, 647.
— apare ca preţ al muncii. — 541.
— şi durata zilei de muncă. — 554— 561, 564.
— deosebiri naţionale între salarii. — 568—573, 610, 615, 616, 775.
— scăderi din salariu, reduceri de salarii. — 294, 339—341, 462, 464, 466, 506, 560, 564, 566.
— creşterea salariilor. — 623, 628, 631.
— dinamica generală a salariului este reglată de către armata industrială de rezervă. — 646—649.
— reglementarea prin lege a salariului. — 742—744.
— salariu nominal. — 533, 549—551, 569, 682, 683.
— salariu real. — 549, 569, 570, 614.
— salariu relativ. — 569.
— salariu cu bucata. — 419, 436, 558— 567.
formă transformată a salariului pe unitatea de timp. — 558, 559.
existenţa concomitentă a salariului pe unitatea de timp şi a salariului cu bucata. — 558, 559.
istoria salariului. — 564, 565.
particularităţile caracteristice ale salariului. — 560—564.
salariul cu bucata şi productivitatea muncii. — 549, 565, 566.
— salariu pe unitatea de timp. — 549— 557, 562.
unitatea de măsură a acestui salariu. — 551.
existenta concomitentă a salariului cu bucata şi a salariului pe unitatea de timp. — 558, 559.
— Malthus despre salariu. — 533—534, 565.
— J. Mill despre salariu. — 577.
— J. St. Mill despre salariu. — 609, 620.
— Smith despre salariu. — 579.
— West despre salariu. — 550, 551.
Schimb. — 70—100, 118—121, 171—177.
— apariţia schimbului de mărfuri. — 80, 102, 103, 362, 363.
— şi forma de echivalent. — 70, 73, 7 80—83.
— schimb de produse. — 88, 89, 110, 120, 127, 163, 362.
schimb nemijlocit de produse. — 102, 103, 126.
— Ricardo despre schimb. — 91.
— Say despre schimb. — 176.
Schimb de produse vezi Schimb.
Sclavagism. — 75, 104, 180, 208, 20 311, 343, 345, 452, 548, 607, 732, 76 770, 773.
— formă a supramuncii. — 229, 24 546.
— instrumente de muncă în sclavagism — 209.
— simpatia tory-ilor pentru sclavie. — 266, 735.
— Aristotel despre munca sclavilor. — 95.
Scoţia. — 154, 155, 659, 733—738, 744.
— desfiinţarea şerbiei. — 728.
Scumpete. — 533.
Scupşcic. — 369.
Shifting system. — 301.
Semifabricat. — 195,
Semnul valorii. — 215.
Sfînta Alianţă. — 20.
Sicilia. — 519.
Sistem colonial. — 364, 754—758, 760.
Sistem de releuri. — 289—292, 298—302, 322, 323, 336.
— vezi şi Sistemul schimburilor.
Sistem fiscal. — 659, 760.
Sistem monetar. — 97, 152.
Sistem protecţionist. — 572, 573, 753, 754, 759, 760.
Sistem automat de maşini. — 389, 390, 392, 393, 428, 429, 432, 433, 440, 444, 469, 615.
Sistemul cetelor. — 408, 700—704,
Sistemul împrumuturilor de stat. — 754, 755—760, 775.
Sistemul schimburilor. — 267—274, 299
— vezi şi Sistem de releuri.
Situaţia în şcoli
— în Anglia. — 409—411, 491, 500.
Socialism, mic-burghez.
— utopia despre posibilitatea unui schimb nemijlocit al mărfurilor. — 82, 83.
— şi producţia de mărfuri. — 99, 102.
Socialism vezi Comunism
Socializarea muncii. — 765, 766.
Societăţi de asigurare. — 216.
Societăţi pe acţiuni. — 637, 659, 758.
— în calitate de capitalist combinat. — 345.
— precursoarele lor. — 320.
Sofistică. — 21, 25.
Spania. — 518, 754, 762.
Speculă. — 164, 204, 222, 279, 603, 677, 758, 775.
Stat, Putere de stat. — 280—283, 373, 572, 754.
— intervenţia statului în regimul fabricilor. — 406.
— controlul statului asupra capitalului. — 498.
— subvenţii din partea statului. — 320.
— vezi şi Legislaţie cu privire la reglementarea muncii în fabrici.
State civilizate. — 16.
Statele Unite ale Americii. — 469, 510—511, 759, 767.
— dezvoltarea economică. — 460.
— şi sclavia. — 452, 762.
— sclavia a paralizat orice mişcare muncitorească. — 311.
— imigraţie. — 279, 718, 767, 773, 775.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 281.
Statistică
— statistica socială din Germania şi din restul ţărilor continentale ale Europei occidentale în comparaţie cu statistica socială din Anglia. — 15.
Statul incaşilor. — 102.
Statutele muncii. — 281—283, 742—744.
Sticlăritul. — 275, 357, 358, 444.
— sistemul schimburilor. — 269, 270, 271, 274.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 309, 499, 500.
Substanţa valorii. — 52, 53, 55, 58—60, 65, 74.
Suedia. — 729.
Supramuncă. — 229—234, 241—259, 273, 323—327, 514, 516—619, 536—540, 547, 592.
— în antichitate. — 246.
— în sclavagism. — 229, 246, 546, 548.
— în feudalism. — 247, 546, 578.
— munca salariată ca formă a supramuncii. — 229, 546.
— în perioadele de criză. — 252, 253.
Suprapopulaţie, relativă. — 277, 273, 403, 444, 460, 638—651, 654, 655, 710, 711, 714, 770, 775.
— diferitele ei forme de existenţă. — 651—654.
— consecinţa folosirii capitaliste a maşinilor. — 415, 416, 439, 533.
— şi ciclul industrial. — 641—643, 646, 650.
— agricolă. — 647, 699—700, 704, 710.
— Ricardo despre suprapopulaţie. — 431, 640.
— vezi şi Şomaj, Armată industrială de rezervă.
Supraproducţie. — 599, 643, 648.
Suprastructură
— bază şi suprastructură. — 95, 99, 368, 381, 382, 492, 625.
— juridică şi politică. — 95.
Sweating-System (Sistem de stoarcere a sudorii). — 500.
Ş
Şerbie. — 91, 686, 723.
— desfiinţarea ei. — 721, 722, 727—728.
— formă a supramuncii. — 246—248, 546.
Şomaj. — 39, 439, 446—455, 541, 552, 563, 564, 583, 624, 642, 650, 651, 713
vezi şi Armată industrială de rezervă.
Ştiinţă. — 11, 31.
— metode de cercetare în ştiinţă. — 12.
— revoluţie în termenii tehnici ai unei ştiinţe. — 37.
— folosirea aceloraşi termeni tehnici în sens diferit. — 229.
— ca forţă productivă a muncii. — 54, 371, 395, 396, 614, 615, 619, 633.
— ca factor independent al procesului de muncă. — 655.
— aplicarea tehnică conştientă a ştiinţei. — 765.
— aplicarea tehnologică conştientă a ştiinţei în agricultură. — 510.
— ştiinţa în slujba capitalului. — 372, 373, 395, 396, 445.
— vezi şi Ştiinţa naturii.
Ştiinţă administrativă (Kameralwissenschaft). — 19.
Ştiinţa naturii.
— aplicarea ei conştientă. — 394, 470, 494.
— sistemul metric şi greutăţile în domeniul ştiinţei naturii. — 34.
T
Tableau économique. — 601.
Tehnică. — 321, 326, 349, 384, 428, 441, 459, 471, 495, 614, 621. vezi şi Maşină.
Tehnologie. — 54, 485, 494, 496, 511.
— istoria tehnologiei. — 380—382.
Telegrafie. — 487.
Teologie.
— legenda biblică despre păcatul originar. — 719.
Teoria abstinenţei. — 204, 240. 603—608, 619, 719.
Teoria colonizării. — 767—776.
Teoria compensării. — 446—455, 648, 649.
Terminologie. — 34, 37, 38, 229.
Tezaurizare. — 144—147, 599, 601, 603.
Timp de muncă
— ca măsură a valorii. — 55.
— timp de muncă socialmente necesar — 53, 55, 61, 68—69, 71, 89, 183, 201, 202, 208, 213, 214, 228— 335, 356, 560.
— timp de muncă necesar. — 228—232, 234, 240—243, 246, 248, 250, 323—328, 329, 356, 514, 519, 534.
— timp de supramuncă. — 229, 252, 556.
— în comunism. — 93.
— „ultima oră“ a lui Senior. — 235—241.
Tipografii. — 493.
Trade-unionuri. — 263, 562, 566.
— recunoaşterea lor legală. — 745,
Tribut. — 176, 608.
Tricotatul ciorapilor. — 664—667.
— introducerea maşinilor. — 482.
— legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. — 306.
Trucksystem. — 188, 477, 675.
Turcia. — 154, 753.
Ţ
Ţărănime
— exproprierea pămînturilor. — 722—737, 759, 760.
— ţărani medievali. — 55 vezi şi Feudalism
— ţărani liberi. — 247, 248, 721, 732.
— Yeomanry. — 725, 728, 729.
— ţărani clăcaşi. — 580, 581.
— transformarea micilor agricultor muncitori salariaţi. — 751.
U
Ucenici. — 283, 493, 604.
Unealtă. — 351—352, 380—385, 386
V
Vagabondaj
— legi împotriva vagabondajului. — 738—741.
Valoare. — 49—89, 94, 96, 97, 100-110, 171—173, 178, 199—201, 212—218, 229, 232, 541.
— analiza valorii. — 94, 95.
— un raport social. — 62, 66, 72, 75— 77, 81, 86—89, 93, 95, 97, 105, 122.
— simplă masă amorfă de muncă omenească nediferenţiată. — 52, 59, 66, 73, 82.
— măsură a valorilor. — 109, 113.
— valoare individuală şi socială. — 328.
— istoria teoriei valorii. — 11.
— economia politică vulgară despre valoare. — 94, 95.
— Balley despre valoare. — 78.
— Petty despre valoare. — 116.
— Ricardo despre valoare. — 94, 95, 97, 200, 541, 616.
— Say despre valoare. — 544.
— Smith despre valoare. — 61, 95.
Valoare de întrebuinţare. — 49, 50, 51—62, 67, 70, 74—78, 94, 96, 97, 101—103, 163, 170—176, 198—201, 213, 215, 218.
— legătura dintre natură şi muncă. — 57, 58.
— valoare de întrebuinţare socială. — 55.
— purtătoare materială a valorii de schimb. — 50.
— rolul ei în procesul de schimb. — 100, 101.
Valoare de schimb. — 50—53, 74, 76, 80, 94, 96, 102, 103, 117, 144, 163, 164, 171—173, 246.
— formă de manifestare a valorii. — 53. 62.
— vezi şi Forma valorii
Valoarea produsului. — 214, 221, 225, 226, 536.
Valoarea-produs. — 225, 529—531, 536, 537, 545.
Venit. — 577, 591, 598—602, 614, 653— 661, 708.
— al muncitorilor. — 453.
— al familiilor de muncitori. — 550, 551, 680.
— distribuirea venitului naţional. — 595.
Viaţă socială
— caracterul istoric al formelor ei. — 90.
— baza oricărei vieţi sociale. — 193.
Violenţă (constrîngere)
— rolul ei în istorie. — 720.
— ca tendinţa economică. — 754.
— între drepturi egale decide forţa. — 246.
— constrîngere nemijlocită extraeconomică. — 741.
— puterea statului. — 742, 743, 754.
Vînătoare
— prima formă a cooperării. — 344, 345.
— industria extractivă. — 194.
Y
Yeomanry. — 725, 728.
Z
Zi de muncă
— împărţirea ei în timp de muncă necesar şi timp de supramuncă. — 241, 323, 324, 415, 514, 515.
— o mărime variabilă. — 242, 243.
limita maximă a zilei de muncă. — 243, 275, 276, 416.
limita minimă a zilei de muncă. — 243, 534.
limita absolută a zilei medii de muncă. — 316.
— prelungirea zilei de muncă. — 411—419, 515, 532—533, 553, 556.
prelungirea ei peste limita maximă. — 275, 276.
legi coercitive în vederea prelungirii zilei de muncă. — 280—283.
— reducerea zilei de muncă. — 418—426, 531, 533, 534.
lupta muncitorilor pentru reducerea zilei de muncă. — 245, 262, 287, 290, 291, 301, 302, 418 vezi şi Agitaţia pentru ziua de muncă de 8 ore, Agitaţia pentru ziua de muncă de 10 ore.
limitarea pe cale legislativă a zilei de muncă. — 309, 483, 484, 488, 551, 552, 554 vezi şi Legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici, Legea cu privire la ziua de muncă de 10 ore.
Owen despre limitarea zilei de muncă. — 310. Tablou de greutăţi, măsuri şi monede Greutăţi Tonă (ton, t)
= 28 hundredweights ................................................
1 016,05 kg
Hundredweights (cwt)
= 112 pfunzi ..............................................................
50,802 kg
Cuarter
= 28 pfunzi ................................................................
12,700 kg
Stone
= 14 pfunzi ................................................................
6,350 kg
Pfund
= 16 uncii ..................................................................
453,592 g
Uncie
= 16 drams ..............................................................
28,349 g
Greutăţi „troy" pentru medicamente, metale nobile şi pietre preţioase Pfund (troy ponnd)
= 12 uncii ...............................................................
372,242 g
Uncie (troy ounce)
= 12 penny weights ...............................................
31,103 g
Gran (grein)
..................................................................................
0,065 g
Măsuri de lungime mila engleză (British mile)
..................................................................................
1 609,329 m
iard
..................................................................................
91,439 cm
picior (foot)
..................................................................................
30,480 cm
ţol (inch)
..................................................................................
2,540 cm
cot (prusian)
..................................................................................
66,690 cm
Măsuri de suprafeţe acru
..................................................................................
4 046,7 m2
rood
..................................................................................
1 011,7 m2
rute
..................................................................................
14,21 m2
ar
..................................................................................
100 m2
iugăr
..................................................................................
2 523 m2
Măsuri de volum bushel
= 8 galoni .................................................................
36,349 l.
galon
= 1 libes ...................................................................
4,544 l
pint
..................................................................................
0,568 l
Monede Liră sterlină (pound sterling £ ) = 20 şilingi .........................................................
20,43 MK
Şiling (shilling, sh) = 12 pence ...........................................................................
1,02 MK
Penny (penny, pence, d) = 4 Farthingi ...............................................................
8,51 pfeningi
Guinee (guinea) = 21 şilingi ................................................................................
21,45 MK
Sovereign (monedă de aur =1 liră sterlină engleză) ..........................................
20,43 MK
Franc (franc, fr) = 100 centimes ........................................................................
80 pfeningi
Centimă (c.) (monedă divizionară franceză) .....................................................
0,8 pfeningi
Livră (monedă de argint franceză) = 1 franc .....................................................
80 pfeningi
Cent (monedă americană) cca .........................................................................
4,2 pfeningi
Drahmă (monedă veche grecească)
Ducat (monedă de aur în Europa, originară din Italia) cca ...............................
9 MK
Maravedi (monedă spaniolă) cca ......................................................................
6 pfeningi
Rei (Reis) (monedă portugheză) cca .................................................................
0,95 pfeningi
|
