L

Laborde, Alexandre-Louis-Joseph marchiz de (1774—1842) — arheolog francez, om politic liberal, economist vulgar. — 538.

Lachâtre (La Châtre) Maurice (1814—1900) — ziarist francez progresist, participant la Comuna din Paris din 1871; editorul volumului I al „Capitalului“ lui Marx în limba franceză. — 31, 33, 37.

Laing, Samuel (1810—1897) — om politic şi publicist englez, membru al parlamentului, liberal; a ocupat înalte funcţii administrative în Companiile de căi ferate din Anglia. — 210, 653, 667, 683.

Lancelloti, Secondo (1575—1643) — abate italian, arheolog, autorul unor lucrări de istorie. — 437.

Lasker, Eduard (1829—1884) — om politic german, deputat în Reichstag, unul dintre fondatorii şi conducătorii partidului naţional-liberal, care a sprijinit politica reacţionară a lui Bismarck. — 43.

Lassalle, Ferdinand (1825—1864) — publicist mic-burghez german, avocat; în 1848—1849 a participat la mişcarea democratică din Renania; la începutul deceniului al 7-lea a aderat la mişcarea muncitorească, fiind unui dintre întemeietorii Uniunii generale a muncitorilor germani (1863), căreia i-a imprimat însă o orientare oportunistă; a sprijinit politica unificării „de sus“ a Germaniei sub hegemonia Prusiei; a pus bazele curentului oportunist din mişcarea muncitorească germană, lassalleanismul, care susţinea ideea renunţării la lupta de clasă. — 11, 120.

Lauderdale, James Maitland, conte de (1759—1839) — om politic şi economist englez; a criticat teoria lui Adam Smith de pe poziţiile economiei politice vulgare. — 359.

Laurent, Auguste (1807—1853) — chimist francez. — 320.

Lavergne, Louis-Gabriele-Léonce-Guilhaud de (1809—1880) — om politic şi economist francez; autorul mai multor lucrări de economie agrară. — 510, 538, 717.

Law John of Lauriston (1671—1729) — economist burghez englez, financiar, ministru de finanţe al Franţei (1719—1720); cunoscut prin speculaţiile sale cu ocazia emisiunii de bancnote, care s-au încheiat în 1720 printr-un crah formidabil. — 105, 627.

Le Chapelier, Isaac-René-Guy (1754—1794) — om politic reacţionar francez; autorul legii cu privire la interzicerea asocierii muncitorilor şi a grevelor, adoptate de Adunarea naţională la 14 iunie 1791; a fost executat în perioada dictaturii iacobinilor pentru activitate complotistă. — 746.

Lemontey, Pierre-Eduard (1762—1826) — istoric, economist şi om politic francez; în 1791—1792 membru al Adunării legislative (aripa de dreapta); a fugit din Franţa cînd iacobinii au preluat puterea. — 373.

Lesaje, Alain-René (1668—1747) — scriitor francez, autorul cunoscutului roman „Istoria lui Gil Blas de Santillane“. — 716.

Lessing, Gotthold Ephraim (1729—1781) — critic literar şi critic de artă, poet, iluminist, întemeietorul esteticii realiste şi al literaturii naţionale clasice germane; adversar al absolutismului. — 27.

Letheby, Henry (1816—1876) — medic şi chimist englez. — 265.

Le Trosne, Guillaume-François (1728—1780) — economist francez fiziocrat. — 50, 54, 106, 116, 125, 130, 133, 158, 171—174, 176, 223.

Levi, Leone (1821—1888) — economist, statistician şi jurist englez. — 738.

Lichnowski, Felix Maria, prinţ de (1814—1848) — mare proprietar funciar în Silezia, ofiţer reacţionar prusian; în 1848 membru al Adunării naţionale de la Frankfurt (aripa de dreapta); ucis de popor în timpul insurecţiei din septembrie 1848 de la Frankfurt pe Main. — 602.

Licinius (Caius Licinus Stolo) (prima jumătate a secolului al IV-lea î.e.n.) — om de stat roman. — 732.

Licurg — figură legendară de legiuitor, înţelept considerat ca întemeietor al statului sclavagist Sparta, a trăit, potrivit tradiţiei, în sec. IX—VIII î.e.n. — 433.

Liebig, Justus baron de (1803—1873) — om de ştiinţă german, unul dintre întemeietorii agrochimiei. — 250, 339, 395, 512, 583.

Linguet, Simon, Nicolas-Henri (1736—1794) — avocat, publicist, istoric şi economist francez, i-a combătut pe fiziocraţi şi a criticat libertăţile burgheze şi relaţiile de proprietate capitaliste. — 244, 298, 345, 625, 742.

Locke, John (1632—1704) — renumit filozof dualist englez, sensualist; economist burghez; a oscilat între teoria nominalistă şi teoria metalistă a banilor. — 49, 50, 105, 116, 138, 164, 399, 627.

Lucian (aprox. 125—aprox. 180 î.e.n.) — scriitor satiric grec. — 627.

Lucreţiu (Titus Lucretius Carus) (aprox. 99 — aprox. 55 î.e.n.) — filozof şi poet latin de seamă; materialist, ateist. — 227.

Ludovic Bonaparte vezi Napoleon al III-lea.

Ludovic Filip, duce de Orléans (1773—1850) — rege al Franţei (1830—1848). — 288.

Ludovic al XIV-lea (1638—1715) — rege al Franţei (1643—1715). — 154.

Ludovic al XVI-lea (1754—1793) — rege al Franţei (1774—1792), a fost executat în timpul revoluţiei burgheze franceze de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. — 741.

Luther, Martin (1483—1546) — întemeietorul protestantismului (lutheranismului) în Germania; ideolog al bürgerimii germane. În timpul războiului ţărănesc din 1525 Luther s-a ridicat împotriva ţărănimii răsculate şi a sărăcimii oraşelor trecînd de partea principilor. — 149, 205, 320, 602, 757.