Sadler, Michael Thomas (1780—1835) — economist şi om politic englez; filantrop burghez, adversar al malthusianismului, a aderat la partidul tory. — 683, 710.
Saint-Simon, Claude-Henri de Rouvroy, conte de (1760—1852) — mare socialist utopist francez. — 606.
Saunders, Robert John — inspector de fabrici din Anglia în deceniul al 5-lea al secolului al XIX-lea. — 301, 312, 412.
Say, Jean Baptiste (1767—1832) — economist vulgar francez, a sistematizat şi vulgarizat opera lui Adam Smith; a fundamentat teoria vulgar-economică cu privire la factorii producţiei, considerînd pămîmtul, capitalul şi munca drept izvoare de sine stătătoare ale rentei, profitului şi salariului (formula trinitară). — 95, 128, 367, 176, 205, 219, 373, 397, 449, 527, 616, 617.
Schiller, Friedrich von (1759—1805) — reprezentant de seamă al poeziei clasice germane. — 585.
Schorlemmer, Carl (1834—1892) — chimist german, adept al materialismului dialectic, profesor la Manchester; membru al partidului social-democrat german, prieten al lui Marx şi Engels. — 320.
Schouw, Joakim Frederik (1789—1852) — botanist danez. — 520.
Schulz, Wilhelm (1797—1860) — publicist german; participant la revoluţia din 1848—1849; deputat în Adunarea naţională de la Frankfurt (aripa de stînga). — 381.
Schulze-Delitzsch, German Franz (1808—1883) — om politic şi economist vulgar german; a încercat să abată muncitorii de la lupta revoluţionară prin organizarea de societăţi cooperative. — 11.
Scrope, George Julius Paulett (1797—1876) — economist şi geolog englez, adversar al malthusianismului, membru al parlamentului. — 607.
Seeley, Robert Benton (1798—1886) — editor şi publicist englez, filantrop burghez. — 732.
Senior, Nassau William (1790—1864) — economist vulgar englez, apologet al capitalismului; s-a ridicat împotriva reducerii zilei de muncă. — 235—240, 274, 331, 414, 492, 500, 551, 555, 606, 717, 736.
Sextus Empiricus (aprox. sec. al II-lea) — filozof sceptic din Grecia antică. — 375.
Shaftesbury, Anthony Ashley Cooper, conte de (1801—1885) — om politic englez, tory, din 1847 whig, în deceniul al 5-lea conducătorul mişcării aristocrat-filantropice pentru legea cu privire la ziua de muncă de zece ore. — 422, 683.
Shakespeare, William (1564—1616) — mare scriitor englez. — 146, 495, 748.
Shee, William (1804—1868) — jurist irlandez, om politic liberal, membru al parlamentului. — 434.
Shrewsbury, vezi Talbot, Charles.
Sidmouth, Henry Addington, viconte (1757—1844) — om politic englez, tory; prim-ministru şi cancelar al trezoreriei (ministru de finanţe) (1801—1804); ca ministru de interne (1812—1821) a luat măsuri represive împotriva mişcării muncitoreşti. — 437.
Simon, Sir John (1816—1904) — medic englez, inspector sanitar pe lîngă Privy Council. — 408, 473, 664—668, 673, 676, 689.
Sismondi, Jean Charles. Leonard Simonde de (1773—1842) — economist şi istoric elveţian; a criticat capitalismul „de pe poziţii mic-burgheze“ (Lenin) şi a idealizat mica producţie; reprezentant de seamă al romantismului economic. — 20, 168, 186, 246, [325], 542, 577, 587, 591, 595, 605, 644, 657, 765.
Skarbek, Frederic, conte de (1792—1866) — militant pe tărîm social şi economist polonez, adept al lui Adam Smith. — 338, 362.
Sloane, Hans (1660—1753) — medic şi naturalist englez, colecţionar de cărţi şi de manuscrise; în 1753 prin unirea colecţiei sale cu alte două colecţii particulare s-a creat marele muzeu naţional englez „British Museum“ — 729.
Smith, Adam (1723—1790) — economist englez, unul dintre reprezentanţii de seamă ai economiei politice clasice burgheze. — 22, 61, 95, 137, 179, 359, 364, 372, 373, 375, 397, 419, 408, 512, 527, 539, 542, 544, 547, 563, 568, 579, 599—601, 604, 621, 624 626—630, 631, 653, 664, 719, 734, 742, 763.
Smith, Edward (aprox. 1818—1874) — medic englez, consilier şi împuternicit al lui Privy Council pentru cercetarea alimentaţiei în districtele muncitoreşti; membru al Consiliului pentru asistenţa săracilor. — 404, 664, 665.
Smith, Goldwin (1823—1910) — istoric, publicist şi economist englez, reprezentant al şcolii manchesteriene, liberal, din 1871 a trăit în Canada; s-a ridicat, deşi nu în mod consecvent, împotriva politicii imperialiste duse de S.U.A. şi de Anglia. — 753.
Snigge — jurist englez în timpul lui Iacob I. — 727.
Soetbeer, Georg Adolf (1814—1892) — economist şi statistician burghez. — 34.
Sofocle (aprox. 497—aprox. 406 î.e.n.) — renumit dramaturg din Grecia antică, autor de tragedii. — 146.
Somers, Robert (1822—1891) — publicist şi ziarist burghez englez. — 736, 738.
Sorge, Friedrich Adolf (1828—1906) — militant de seamă al mişcării muncitoreşti americane şi internaţionale; de origine germană; în 1849 a participat la insurecţia din Baden-Palatinat după înăbuşirea căreia a emigrat în Elveţia şi apoi în S.U.A., membru al Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor, organizatorul secţiilor americane; în 1872 delegat la Congresul de la Haga; membru al Consiliului General din New York şi secretar general al acestuia (1872—1874); prieten şi tovarăş de luptă al lui Mars şi Engels. — 37.
Sparks, Jared (1789—1866) — istoric şi pedagog american, a publicat lucrările lui Benjamin Franklin. — 177.
Spinoza, Baruch, (Benedictus) de (1632—1677) — filozof materialist olandez, ateist. — 27, 318, 606.
Stafford, William (1554—1612) — economist englez, reprezentant al mercantilismului timpuriu. — 748.
Stapleton — om politic englez, conservator, membru al parlamentului. — 610.
Steuart (Stewart) Sir James (cunoscut şi sub numele Denham) (1712—1780) — economist burghez englez, unul dintre ultimii reprezentanţi ai mercantilismului, pe care el, ca teoretician, l-a sistematizat; adversar al teoriei cantitative a banilor. — 42, 136, 158, 162, 191, 343, 363, 438, 563, 626, 656, 723, 734, 749.
Steuart, Sir James — general englez; a publicat lucrările tatălui său Sir James Steuart. — 162.
Stewart, Dugald (1753—1828) — filozof idealist, reprezentantul aşa-numitei şcoli scoţiene sau al filozofiei „bunului simţ“ (common sense). — 331, 355, 371, 494.
Stolberg, Christian, conte de — poet şi traducător german. — 417.
Storch, Andrei Karlovici (Heinrich) (1766—1835) — economist, statistician şi istoric rus, membru al Academiei de Ştiinţe din Petersburg; epigon al economiei politice clasice burgheze. — 187, 194, 361, 371, 601, 657.
Strahan, William (1715—1785) — editor englez al lucrărilor lui David Hume, Adam Smith şi ale altor autori. — 627.
Strousberg, Bethel Henry (1823—1884) — om de afaceri german; a fost în fruntea unui consorţiu de căi ferate; în 1873 a dat faliment; lui i-a fost concesionată în 1868 de către guvernul român, la insistenţele lui Carol I de Honhenzollern, construirea unei reţele de căi ferate în România; această concesiune, care a costat statul român cu 27.450.000 de lei aur mai mult decît oferta altui concern, a provocat, mai ales după falimentul lui Strousberg, un mare scandal politic; în 1878 Germania a condiţionat recunoaşterea independenţei României de răscumpărarea obligaţiunilor concernului condus de Strousberg, ceea ce clasele dominante au acceptat stîrnind indignarea maselor. — 245.
Strype, John (1643—1797) — cleric şi istoric englez, a strîns o colecţie de documente cu privire la istoria Angliei în timpul domniei Tudorilor. — 740.
Stuart — dinastie regală, a domnit în Scoţia (1371—1714) şi în Anglia (1603—1649 şi 1660—1714). — 728.
Stuart, James (1775—1849) — medic şi publicist englez; inspector de fabrici. — 299, 322.
Sully Maximilien de Béthune, duce de (1559—1641) — om politic şi economist francez, sfetnicul regelui Henric al IV-lea. — 627.
Sutherland, Elisabeth Leveson-Gower, marchiză de Stafford, contesă din 1833 — ducesă (1765—1839) — mare proprietară funciară scoţiană; a făcut parte din partidul whig. — 735.
Sutherland, Harriet Elisabeth Georgia Levson-Gower, ducesă (1806—1868) — mare proprietară funciară scoţiană, membră activă a partidului whig; nora celei de mai sus. — 735, 736.