În Bugeac, la Căușeni,

Dorm strămoșii moldoveni,

Numai pietre de mormânt

Mai păstrează-al lor cuvânt.

Și cum iei înspre Zaim

Vezi în deal un țintirim,

Țintirimul jidovesc —

Doi copaci îl străjuiesc.

Mai încolo — un pârău

Prin pietriș coboară greu.

Săpături destul de-adânci

Par a se vedea prin stânci.

Cine știe ce-adăpost?

Chișinăul cic-a fost...

Botna seacă dă în șes

Și se pierde-n stuhul des,

Și nu-i spune nimănui

Ce-a mai fost pe-aici și nu-i.

Știm ceva de la strămoși,

Despre hoții sângeroși,

Despre turci, despre tătari,

Despre hanii lor cei mari.

Știm că Botna a fost altă,

Căușani — o curte-naltă,

Și domnea aici un han,

Stăpânind pe moldovean.

Uneori mai dă să-nșire

Câte-un baci la povestire...

Spune vrute și nevrute

Despre pietrele tăcute.

Știm ceva, da-i greu de tot

Să te-alegi de-ici c-un rod;

Numai piatra de mormânt

Vrednică-i de crezământ...