II

M-am pomenit mâncând fără să-mi fie foame

m-am pomenit respirând lapte

fără a mă fi sufocat vreodată

înainte de aceasta.

M-a încercat un sentiment

ca o apăsare

când niciodată avusesem greutate

Mai târziu am ştiut că el era frica.

Din necuprins mă micşorasem deci.

Altfel cum ?

Altfel de ce ?

Câtă singurătate

A fi!

Ce fel de unu şi total

a avea !

Nici târzii şi nici devreme

rupturi ale desăvârşitei linişti

Lumini, pentru că lumina

menită este punctului.

Share on Twitter Share on Facebook