După-atâta frig și ceață

    Iar s-arată soarele.

De-acum nu ne mai îngheață

    Nasul și picioarele!

Cu narciși, cu crini, cu lotuși,

    Timpul cald s-apropie.

Primăvara asta totuși

    Nu-i decât o copie.

Sub cerdac, pe lăuruscă,

    Cum trecură Babele,

A ieșit un pui de muscă

    Să-și usuce labele.

Păsările migratoare

    Se re-ntorc din tropice.

Gâzele depun la soare

    Ouă microscopice.

Toată lumea din ogradă

    Cântă fără pauză.

Doi cocoși se iau la sfadă

    Nu știu din ce cauză.

Un curcan stă sus, pe-o bârnă,

    Nu vrea să se bucure.

Moțul roșu îi atârnă

    Moale ca un ciucure.

Doar Grivei, bătrânul, n-are

    Cu ce roade oasele.

Că de când cu postul mare,

    Toate-i merg de-a-ndoasele.

Pentru câte-a tras, sărmanul,

    Cui să ceară daune?...

Drept sub nasul lui, motanul

    A venit să miaune.

Dar acum l-a prins potaia

    Și-a-nceput să-l scuture...

Peste toată hărmălaia

    Trece-n zbor un fluture.

Pe trotuar, alături saltă

    Două fete vesele...

Zău că-mi vine să-mi las baltă

    Toate interesele!