Baiazit împăratul turcesc cu mare oaste au intrat în țară și au bătut Chiliia și Citatea Albă, însă nu singur cu putérea sa, ce și Vladul vodă Călugărul, domnul muntenescu, cu munténii, încă au mers într-ajutoriu împăratului, cum s-au poménit mai sus că au făcut vicleșug asupra stăpânului său, lui Ștefan vodă, de au dat ajutoriu turcilor. Și miercuri, în patrusprăzéce zile iulie, au luat cetatea Chiliia, în zilele lui Ivașco și Maxim pârcălabii.
Așijdirea într-acelaș an, miercuri, avgust 5 zile, au luat și Cetatea Albă, în zilile lui Gherman și Ion pârcălabii. Și ar fi vrut apuca și alte cetăți, că Ștefan vodă la gol n-au îndrăznit să iasă, ci numai la strimtori nevoia dé le făcea zminteală. Ci și turcii văzând ajutoriul ce venise de la Țara Leșască lui Ștefan vodă, sau însuși craiul, cum scriu unii, că au tras de la rusi și de la Litva țara toată, de să strânsése oamenii de treabă mai mulți de 20.000 de oameni și trecând Nistrul craiul cu dânșii supt Haliciu, au venit la Colomăia, de ș-au pus tabăra, 6993 (1484) septevrie 1.
Acolea au venit și Ștefan vodă, de s-au împreunat cu craiul, și toate ce au avut mai de treabă au vorovitu. Mai apoi l-au și ospătat pre Ștefan vodă și 3.000 de oameni i-au dat, cu carii s-au întors Ștefan vodă la Moldova. Împreunând décii oastea cea streină cu a sa, pre multe locuri au smintit pre turci, de le-au căutat a ieși din țară. Așa Ștefan vodă au curățit vrăjmașii din țară. Iar cetățile carile le-au luat turcii, Chiliia și Cetatea Albă, n-au putut să le dobândească, că ei mai nainte de ce au ieșitu, le-au grijit cu oameni, cu pușci și cu bucate de ajunsu și au rămas pre mâna turcilor, pănă în zioa de astăzi.
Ce pănă a să sfătui Ștefan vodă cu craiul leșesc, unde să adunasă la Colomiia, iar din jos venise Hroiot cu turcii pănă la Suceava și au arsu târgul, septevrie 19, luni și marți. Și déciia s-au întors înapoi, prădând și arzând țara.
Și după acéia, octovrie 19, s-au pristăvit Ioasaf arhimandritul carile au fostu întăi igumen în mănăstirea Putnei.