Capitolul XXIII.

PENTRU A SFÂRŞI.

Ne amintim marea simpatie ce însoţise pe cei trei călători la plecarea lor. Dacă la începutul acţiunii ei stârniseră o asemenea emoţie în Lumea Veche şi Nouă, ce entuziasm trebuia să-i întâmpine la întoarcerea lor? Aceste milioane de spectatori ce invadaseră peninsula Florida nu se vor năpusti să-i întâmpine pe nemaipomeniţii aventurieri? Aceste legiuni de străini, ce alergaseră din toate punctele globului spre ţărmurile americane, vor părăsi ele teritoriul Uniunii fără să-i revadă pe Barbicane, Nicholl şi Michel Ardan? Nu, şi pasiunea arzătoare a publicului trebuia să răspundă cu vrednicie măreţiei acţiunii. Creaturile umane care părăsiseră sferoidul terestru, care reveneau după această ciudată călătorie în spaţiile cereşti nu puteau fi lipsite de o primire fastuoasă. Mai întâi să-i vadă, apoi să-i audă, aceasta era voinţa generală.

Această dorinţa trebuia să se realizeze foarte grabnic pentru aproape toţi locuitorii Uniunii.

Barbicane, Michel Ardan, Nicholl, delegaţii Gun-Clubului, reveniţi fără întârziere la Baltimore, fură întâmpinaţi cu un entuziasm de nedescris. Însemnările de călătorie ale preşedintelui Barbicane erau gata pentru a fi date publicităţii. New-York Herald cumpără acest manuscris la un preţ care încă nu era cunoscut, dar care trebuie să fi fost extraordinar. Într-adevăr, în timpul publicării Călătoriei în Lună, tirajul acestui ziar a ajuns până la cinci milioane de exemplare. După trei zile de la întoarcerea călătorilor pe Pământ, cele mai mici amănunte ale expediţiei lor erau cunoscute. Nu mai rămânea decât să-i vezi pe eroii acestei acţiuni supraomeneşti.

Explorarea, întreprinsă de Barbicane şi de prietenii săi în jurul Lunii, permitea verificarea diferitelor teorii admise, privitor la satelitul terestru. Aceşti savanţi făcuseră observaţii cu ochii lor şi în condiţii cu totul deosebite. Se ştia acum care sisteme trebuiau să fie respinse, care admise, asupra formării acestui astru, asupra originii sale, asupra posibilităţii sale de a fi locuit. Trecutul său, prezentul său, viitorul său îşi trădaseră ultimele lor taine. Cine putea să obiecteze ceva acestor observatori conştiincioşi, care remarcaseră la mai puţin de patruzeci de kilometri acest ciudat munte Tycho, cel mai straniu sistem al orografiei lunare? Cine putea răspunde ceva acestor savanţi a căror priviri scrutaseră adâncimile circului lui Platon? Cum să-i contrazici pe aceşti curajoşi, pe care întâmplările acţiunii lor îi antrenaseră deasupra feţei invizibile a discului, pe care nici un ochi omenesc n-o întrezărise până atunci? Era acum dreptul lor de-a impune limitele acestei ştiinţe selenografice, care reconstituise lumea lunară precum Cuvier scheletul unei fosile, şi de-a zice: Luna a fost o lume locuibilă şi locuită, înaintea Pământului; Luna este în prezent o lume nelocuibilă şi nelocuită.

Pentru a sărbători întoarcerea celui mai celebru dintre membrii săi şi a celor doi tovarăşi ai săi, Gun-Clubul intenţiona să ofere un banchet, dar un banchet demn de aceşti biruitori, demn de poporul american şi în asemenea condiţii încât toţi locuitorii Uniunii să poată lua în mod direct parte.

Toate capetele liniilor de căi ferate din Stat fură reunite între ele prin căi ferate speciale. Apoi, în toate gările, pavoazate cu aceleaşi drapele, decorate cu aceleaşi ornamente, se întinseră mese servite în mod uniform. La anumite ore, calculate succesiv, indicate de orologiile electrice care băteau secunda în aceeaşi clipă, populaţiile fură invitate spre a lua loc la mesele de banchet.

Timp de patru zile, din cinci până în nouă ianuarie, trenurile fură suspendate, cum sunt de obicei duminica pe căile ferate ale Uniunii, şi toate liniile rămaseră libere.

O singură locomotivă în mare viteză trăgea un vagon de onoare, având în exclusivitate dreptul să circule în timpul acestor patru zile pe căile ferate ale Statelor Unite.

Locomotiva, cu un conductor şi un mecanic, îl ducea, în semn de favoare, pe onorabilul J. T. Maston, secretarul Gun-Clubului.

Vagonul era rezervat preşedintelui Barbicane, căpitanului Nicholl şi lui Michel Ardan.

La fluierul locomotivei, după urale, hip-hip-uri şi toate onomatopeele admirative ale limbii americane, trenul părăsi gara Baltimore. El mergea cu o viteză de optzeci de leghe pe oră. Dar ce era această viteză în comparaţie cu aceea care-i antrenase pe cei trei eroi la ieşirea din Columbiad?

Astfel, ei merseră dintr-un oraş într-altul, găsind mulţimile ospătându-se la trecerea lor, salutându-i cu aceleaşi ovaţii, împărţindu-le cu dărnicie aceleaşi urale. Ei parcurseră astfel estul Uniunii prin Pensylvania, Connecticut, Massachussets, Vermont, Mâine şi Noul-Brunswich; străbătură nordul şi vestul prin New-York, Ohio, Michigan şi Wisconsin; coborâră în sud prin Illinois, Missouri, Arkansas, Texas şi Louisiana, trecură la sud-est prin Alabama şi Florida, urcară prin Georgia şi Caroline, vizitară centrul prin Tennessee, Kentucky, Virginia, Indiana, apoi, după oprirea în Washington, se întoarseră la Baltimore şi, timp de patru zile, putură crede că Statele Unite ale Americii, reunite la unicul şi uriaşul banchet, îi salutau deodată cu aceleaşi urale.

Apoteoza era demnă de aceşti trei eroi pe care legenda i-ar fi ridicat la rangul de semizei.

Şi acum, această încercare fără precedent în analele călătoriilor va aduce ea vreun rezultat practic? Se vor stabili vreodată comunicaţii directe cu Luna? Se va înfiinţa un serviciu de navigaţie prin spaţiu, care va deservi lumea solară? Se va merge de pe o planetă pe alta, de pe Jupiter pe Mercur şi, mai târziu, dintr-o stea în alta, de pe Steaua Polară pe Sirius? Vreun mijloc de locomoţie va permite să se viziteze aceşti sori care mişună pe bolta cerească?

La aceste întrebări nu se putea răspunde. Dar, cunoscând ingeniozitatea îndrăzneaţă anglo-saxonă, nimeni nu se va mira dacă americanii ar căuta să tragă profit de pe urma încercării preşedintelui Barbicane.

De asemenea, câtva timp după întoarcerea călătorilor, publicul primea, ca o favoare deosebită, anunţurile unei Societăţi în comandită111 (limitată) cu capital de o sută de milioane de dolari, împărţit în o sută de mii de acţiuni de o mie de dolari fiecare, sub numele de Societatea naţională a comunicaţiilor interstelare. Preşedinte, Barbicane, vicepreşedinte, căpitanul Nicholl; secretar al administraţiei, J. T. Maston; director al mişcărilor, Michel Ardan.

Şi cum este specific temperamentului american să prevadă totul în afaceri, chiar şi falimentul, onorabilul Harry Troloppe, judecomisar, şi Francis Dayton, sindic, fură şi ei numiţi dinainte.

SFÂRŞIT

2 Gură cască, (n.a.)

3 Clubul-Tun. (n.a.)

4 Fără de care nu se poate. (în limba latină).

5 Mila este egală cu 1609 m, 31 centimetri, adică aproape trei leghe. (n.a.)

6 Cinci sute kg. (n.a.)

7 Ziar aboliţionist din SUA, în acel timp. (n.a.)

8 Cuţit cu lamă lată. (n.a.

9 Conducere personală. (n.a.)

10 Administratorii oraşului aleşi de populaţie. (n.a.)

11 Scaun basculant, folosit în S. U. A. (n.a.)

12 Porţiune de zid cuprinsă între două turnuri ale unei fortificaţii. (n.t.)

13 Clişee admirabile ale Lunii, obţinute de M. Waren de la Rue. (n.a.)

14 Yardul are mai puţin decât un metru, aproximativ 0,91 centimetri. (n.a.)

15 Această broşură a fost publicată în Franţa de republicanul Laviron, care a fost asasinat la Roma în 1849. (n.a.)

16 Motiv de război (în limba latină).

17 Locuitori ai Lunii. (n.a.)

18 Aproximativ 11 000 metri, (n.a.)

19 Expresie tipic americană, pentru a desemna oameni naivi. (n.a.)

20 Amestec de rom, suc de portocale, zahăr, scorţişoară şi nucşoară. Această băutură de culoare gălbuie, se soarbe din nişte halbe cu ajutorul unui pai de sticlă. Bar-rooms-urile sunt un fel de cafenele. (n.a.)

21 Cale ferată (în limba engleză). (n.t.)

22 Poreclă a New-Orleans-ului. (n.a.)

23 O sută de mii de leghe. Aceasta este viteza electricităţii. (n.a.)

24 Armă de buzunar făcută din os flexibil de balenă cu o măciulie de metal. (n.a.)

25 „Mult zgomot pentru nimic” – una din comediile lui Shakespeare. (n.a.)

26 „Cum vă place” – de Shakespeare. (n.a.)

27 Zenitul este punctul de pe cer situat vertical deasupra capului observatorului. (n.a.)

28 Nu există într-adevăr alte regiuni ale globului decât cele cuprinse între ecuator şi a 28-a paralelă, în care culminarea Lunii s-o aducă la zenit; dincolo de 28 grade. Luna se apropie cu atât mai puţin de zenit, cu cât mergi spre poli. (n.a.)

29 Diametrul lui Sirius, după Wollaston, cuprinde de douăsprezece ori pe cel al Soarelui, aproximativ 4.300.000 leghe. (n.a.)

30 Unii din aceşti asteroizi sunt destul de mici pentru a li se putea face ocolul în decursul unei singure zile, mergând în pas de gimnastică. (n.a.)

31 Aproximativ douăzeci şi nouă de zile şi jumătate. (n.a.)

32 Vezi „întemeietorii astronomiei moderne” o carte admirabilă de M. J. Bertrand. (n.a.)

33 Înălţimea Mont-Blanc-ului este de 4 813 în peste nivelul mării. (n.a.)

34 Opt sute şaizeci şi nouă de leghe, cu alte cuvinte puţin mai mult decât un sfert din raza terestră. (n.a.)

35 Treizeci şi opt milioane de kmp. (n.a.)

36 Este durata revoluţiei siderale, cu alte cuvinte timpul pe care Luna îl face pentru a reveni la aceeaşi stea. (n.a.)

37 Cu alte cuvinte, cântărind douăzeci şi patru de livre. (n.a.).

38 Astfel, când auzi detunătura gurii de foc, nu mai poţi fi izbit de proiectil. (n.a.).

39 Americanii dau numele de „Columbiad” unor enorme maşini de distrugere. (n.a.)

40 Măsură egală cu 30 cm. (n.a.)

41 Treizeci de centimetri; degetul american are 25 milimetri. (n.a.)

42 Adică 4 m şi 90 cm în prima secundă; la distanţa unde se află Luna, căderea ar fi de numai 1 mm şi 1/3 sau de 590 miimi de linie. (n.a.)

43 Spaţiul ce există între proiectil şi interiorul ţevii. (n.a.)

44 Foc grecesc. Se numeşte astfel o compoziţie incendiară folosită în Evul Mediu şi inventată, pare-se, prin sec. VII. Înainte de această descoperire se mai întrebuinţau în antichitate materii combustibile, în asedii. Dar ele nu atingeau forţa focului grecesc, masă de artificii formată din salpetru, sulf, răşină şi alte materii lesne fuzibile, care aderau la obiecte şi le ardeau fără ca apa să le poată stinge, în 673, secretul compoziţiei a fost dezvăluit bizantinilor printr-un arab, Colinicus Heliopolis. De atunci folosirea sa s-a răspândit, dar el n-a slujit niciodată ca exploziv.

45 Livra americană este de 453 gr. (n.a.)

46 Ceva mai puţin de opt sute metri cubi. (n.a.)

47 Două mii metri cubi. (n.a.)

48 Astfel denumit pentru că, în contact cu aerul umed el răspândeşte un fum gros, albicios. (n.a.)

49 Se înţelege că Jules Verne prezintă fabricarea fulmicotonului într-o formă mult simplificată.

50 Nave ale marinei americane. (n.a.)

51 Greutatea pulberii folosite nu era decât 1/12 din greutatea obuzului. (n.a.)

52 Declinaţia unui astru este latitudinea sa în sfera cerească; ascensiunea dreaptă este longitudinea sa. (n.a.)

53 Febră galbenă. (n.t.)

54 În oraş (Roma) şi în lume. A răspândi o ştire pretutindeni (în limba latină). (n.t.)

55 La termometrul Fahrenheit, aceasta însemna 28 grade Celsius. (n.a.)

56 Mic curs de apă. (n.a.)

57 Cincisprezece milioane trei sute şaizeci şi cinci de mii, patru sute patruzeci hectare. (n.a.)

58 Deal de piatră. (n.a.).

59 După meridianul Washington-ului. Diferenţa faţă de meridianul Parisului este de 70°22'. Această longitudine este, deci, în măsura franceză, de 83°25' (n.a.)

60 însuşire de a fi prezent peste tot în acelaşi timp; omniprezenţă. (n.t.).

61 Tălpig – piesă de lemn sau de piatră care se fixează sub stâlpii unei galerii de mină. (n.t.)

62 Cu toţii (în limba italiană).

63 Ziar maritim. (n.a.)

64 Oraşul Lună. (n.t.)

65 Ceva ce nu poate fi depăşit (în limba latină). (n.t.)

66 Ca ziua (în limba italiană). (n.t.)

67 Parte din profitul unei societăţi pe acţiuni, care se repartizează acţionarilor pentru fiecare acţiune. (n.t.)

68 înşelătorie. (n.a.)

69 Construcţie situată la pupa unei nave, deasupra punţii superioare, în care sunt amenajate locuinţele echipajului. (n.t.)

70 Statuie care reprezintă o femeie stând în picioare, menită să îndeplinească funcţia unei coloane de susţinere. (n.t.)

71 La om, la persoană (în limba latină). (Combatere a persoanei şi nu a afirmaţiilor sale.) (n.t.)

72 Pasiunea care-l stăpânea. (n.a.)

73 Ansamblu format din catargele, velele şi parâmele unei ambarcaţiuni cu pânze sau ale unei nave. (n.t.)

74 Vânător în America de Nord, ce prinde vânatul cu ajutorul curselor. (n.t.)

75 Înclinaţia axei lui Jupiter pe orbita sa nu-i decât de 3°5' (n.a.)

76 Dintr-o dată (în limba latină). (Procedeu oratoric de a ataca direct fondul chestiunii.) (n.t.)

77 Ieşirea unui corp ceresc din conul de umbră al altuia sau din spaţiul aflat în dreptul altui corp ceresc. (n.t.)

78 Joc de cuvinte în limba franceză: îme – suflet; îme – interiorul ţevii de tun. (n.t.)

79 Aparat meteorologic, utilizat pentru determinarea direcţiei şi intensităţii vântului. (n.t.)

80 Jgheab sau burlan scurt pentru scurgerea apei, având şi o funcţie ornamentală, reprezentând adesea animale fantastice. Este caracteristic în special stilului romanic şi gotic. (n.t.)

81 Pe o fiinţă de rând, neînsemnată (în limba latină), (n.t.)

82 Punctul unde razele luminoase se întâlnesc după ce au fost refractate. (n.a.)

83 A costat optzeci de mii de ruble (n.a.)

84 Se aude adesea vorbindu-se de lunete având o lungime mult mai mare; una, între altele, de 300 de picioare focarul, a fost construită prin grija lui Dominique Cassini la Observatorul din Paris; dar trebuie ştiut că aceste lunete nu aveau tub. Obiectivul era suspendat în aer cu ajutorul unor catarge şi observatorul, ţinând ocularul în mână, se aşeza în focarul obiectivului, cât mai exact cu putinţă. Vă închipuiţi cât de anevoioasă era întrebuinţarea acestor instrumente şi ce mare era greutatea să centrezi două lentile plasate în aceste condiţii. (n.a.)

85 Pisc în Himalaia(n.t.)

86 Nebuloasă care apare sub forma unui rac. (n.a.)

87 Aproximativ două sute litri. (n.a.)

88 Mâncare făcută din mai multe feluri de peşte. (n.a.)

89 Gin îndulcit cu zahăr. (n.t.)

90 Rachiu amestecat cu apă, zahăr, mentă şi servit cu bucăţi de gheaţă. (n.t.)

91 Joc de cărţi. (n.t.)

92 Joc de cărţi asemănător cu stosul. (n.t.)

93 Cântec american foarte popular în timpul Războiului de independenţă (1775-1783). (n.t.)

94 Câini din Lună. (n.t.)

95 A opta parte a cercului, sau arc de cerc având 45°. (n.t.)

96 Punctul în care o planetă, în mişcarea ei în jurul Soarelui, se află cel mai aproape de Soare. (n.t.).

97 Bineînţeles că prin cuvântul „mări” noi înţelegem acele spaţii întinse, care, probabil, acoperite cu ape altădată, nu sunt actualmente decât nişte vaste câmpii. (n.a.)

98 Navă cu pânze, de mari dimensiuni, rapidă, având cel puţin trei catarge (înclinate spre pupă) şi puntea superioară ridicată mult la proră şi la pupă. (n.t.)

99 Cavităţilor de pe Lună, asemănătoare craterelor vulcanice de pe Pământ, li s-a dat denumirea de cratere; craterelor de formă circulară şi cu dimensiuni mai mari li se spune circuri. (n.t.)

100 Balansare aparentă a Lunii în cursul mişcării de revoluţie, datorită căreia poate fi văzută de pe Pământ mai mult de jumătate (59%) din suprafaţa sa totală, (n.t.)

101 Deplasare lentă, în sens retrograd, a punctelor echinocţiale. (n.t.)

102 Herschell, într-adevăr, a constatat că, pentru sateliţi, mişcarea de rotaţie în jurul axei lor este totdeauna egală cu mişcarea de revoluţie în jurul planetei. În consecinţă, ei prezintă totdeauna aceeaşi faţă. Sateliţii lui Uranus oferă o diferenţă destul de marcantă: mişcările lor se efectuează într-o direcţie aproape perpendiculară pe planul orbitei şi direcţia mişcărilor este retrogradă, cu alte cuvinte, sateliţii săi se mişcă în sens invers celorlalţi sateliţi ai lumii solare. (n.a.)

103 Viteza medie a mişcării Pământului, de-a lungul eclipticei, nu-i decât de treizeci de km pe secundă. (n.a.)

104 Acoperire trecătoare a unui astru. (n.t.)

105 Construcţie situată deasupra punţii superioare la prova unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii şi, mai rar, locuinţe pentru echipaj. (n.t.)

106 Navă cu pânze cu trei catarge, armată cu tunuri, folosită în trecut în acţiuni de luptă navală. (n.t.)

107 Exact 119° 55' longitudine la vest de meridianul Parisului. (n.a )

108 Aspirant de marină (în limba engleză). (n.t.)

109 Măsură maritimă de 1,82 m. (n.t.)

110 Diligenţă, poştalion (în limba engleză). (n.t.)

111 (În unele state) Societate în care, în temeiul unui contract, unii membrii răspund de datoriile societăţii faţă de creditorii ei solidar şi nelimitat, iar alţii numai limitat la partea de capital social pe care au adus-o. (n.t.)De la pământ la lună