Capitolul XXVIII.

UN NOU ASTRU.

În aceeaşi seară, o noutate senzaţională, cu atâta nerăbdare aşteptată, căzu ca un trăsnet în Statele Unite şi de acolo, avântându-se peste ocean, alergă pe toate firele telegrafice ale globului. Proiectilul fusese zărit datorită uriaşului telescop din Long's Peak.

Iată nota redactată de directorul Observatorului din Cambridge. Ea cuprindea concluzia ştiinţifică a acestei mari experienţe a Gun-Clubului.

Long s Peak, 12 decembrie.

Domnilor membri ai Biroului Observatorului din Cambridge.

Proiectilul lansat de Columbiadul de la Stone's-Hill a fost observat de domnii Belfast şi J. T. Maston în ziua de 12 decembrie, la orele opt şi patruzeci şi şapte de minute seara, Luna intrând în ultimul său pătrar. Acest proiectil n-a sosit la ţinta sa. El a trecut pe alături, dar totuşi de ajuns de aproape, pentru a fi reţinut de atracţia lunară.

Acolo, mişcarea sa rectilinie s-a schimbat într-o mişcare circulară de o viteză ameţitoare şi a fost antrenat pe o orbită eliptică în jurul Lunii, al cărei adevărat satelit a devenit.

Elementele acestui nou astru nu pot fi încă stabilite. Nu se cunoaşte nici viteza sa de translaţie, nici viteza sa de rotaţie. Distanţa care îi desparte de suprafaţa Lunii poate fi evaluată la două mii opt sute treizeci şi trei mile, cu aproximaţie (4 500 leghe).

Acum, se pot emite două ipoteze care să aducă o modificare în starea lucrurilor: sau atracţia Lunii va sjârşi prin a învinge şi călătorii vor ajunge la ţinta călătoriei lor; sau, menţinut într-o situaţie neschimbată, proiectilul va gravita în jurul discului lunar până la sfârşitul veacurilor.

Observaţiile ce le vom face ne vor lămuri cândva, dar până atunci încercarea Gun-Clubului n-a avut alt rezultat decât că a înzestrat cu un nou astru sistemul nostru solar.

J. Belfast.

Câte probleme ridica acest deznodământ neaşteptat! Ce situaţie plină de mistere rezerva viitorul cercetărilor ştiinţifice! Datorită curajului şi sacrificiului a trei oameni, această experienţă, de ajuns de zadarnică în aparenţă, de a trimite un proiectil pe Lună, avea un rezultat enorm şi ale cărei urmări erau incalculabile. Călătorii, întemniţaţi în noul satelit, dacă nu-şi atinseseră ţinta, făceau cel puţin parte din lumea lunară, ei gravitau în jurul astrului nopţilor şi, pentru prima dată, ochiul lor putea să pătrundă toate misterele acesteia. Numele lui Nicholl, al lui Barbicane, al lui Michel Ardan vor trebui, aşadar, să rămână pentru totdeauna celebre în analele astronomice, căci aceşti îndrăzneţi exploratori, dornici de a spori cercul cunoştinţelor omeneşti. s-au lansat cu curaj în spaţiu şi şi-au riscat viaţa în cea mai ciudată încercare a timpurilor moderne.

Oricum, nota din Long's Peak odată cunoscută, un sentiment de surpriză şi groază cuprinse întreg universul. Era posibil să se vină în ajutorul acestor curajoşi locuitori ai Pământului? Nu, fără îndoială, căci ei se puseseră în afara umanităţii, depăşind limitele impuse fiinţelor terestre. Puteau să aibă aer timp de două luni. Aveau de-ale mâncării pentru un an. Dar apoi?… Inimile cele mai puţin sensibile tresăltau la această îngrozitoare întrebare.

Un singur om nu voia să admită că situaţia era desperată. Unul singur avea încredere, şi acesta era prietenul lor devotat, cutezător şi hotărât ca şi ei, bravul J. T. Maston.

Dealtfel, el nu-i pierdea din ochi. Locuinţa sa fu de acum încolo postul din Long's Peak, orizontul său, oglinda uriaşului telescop. Din clipa când Luna se ridica la orizont, el o încadra în câmpul vizual al telescopului, n-o pierdea nici o clipă din priviri şi o urmărea cu sârguinţă în drumul său prin spaţiile stelare; el observa cu o neobosită răbdare trecerea proiectilului pe discul ei de argint, şi vrednicul om rămânea cu adevărat într-o continuă comunicare cu cei trei prieteni ai săi, căci el nu deznădăjduia de a-i revedea într-o zi.

— Vom purta corespondenţă cu ei, spunea el cui voia să-l asculte, din momentul când împrejurările ne-o vor permite. Vom avea noutăţi de la ei şi ei vor avea de la noi! Dealtfel, eu îi cunosc, sunt oameni ingenioşi. Ei trei duc în spaţiu toate resursele artei, ştiinţei şi tehnicii. Având acestea, poţi face ce vrei şi veţi vedea că se vor descurca!