Pentru ce am fost contra războiului

Este o datorie de bun român de a examina cauzele pentru care am fost bătuți, căci am fost bătuți. Nu o spun pentru vana glorie de a dovedi că prevăzusem cele ce se întîmplă astăzi, ci pentru a trage învățăminte și a deschide ochii copiilor noștri. Chiar dacă, pînă la urmă, Aliații vor fi învingători iar germanii învinși; chiar dacă România nu va pierde nimic; mai mult, chiar dacă va cîștiga ceva, un lucru rămîne adevărat: am fost bătuți.

Din înfrîngerea noastră vom scoate putere pentru viitor; din amărăciunea umilinței, vom distila parfumul răzbunării; din durerea eroilor noștri, vom scrie epopeea morții glorioase a învinsului, acea Chanson de Roland pe care s-o înțeleagă aliații noștri.

Terre de Roumanie, mult estes dulz païs.

Dar poporul român nu merita această soartă. Tradiția sa, cumințenia generațielor trecute, jerfele domnilor pămînteni, sacrificiele boierilor, superioritatea țăranului asupra tuturor popoarelor neolatine, toate lucraseră împreună pentru a face, din munteanul daco-roman, un om liber, supusul unui stat neatîrnat cu cel mai mare viitor înaintea sa. Pentru a ajunge acolo, bărbații noștri politici de astăzi trebuiau să fie „cuminți”. Atît și nimic mai mult.

Să vedem.