INCITAREA LA REVOLTĂ

("ADEVĂRUL" din 11 OCT. 1919)

"Nebunii! Unde sunt nebunii?"

"Cum am zis, avem prea mulți oameni cuminți și nici un nebun. Ori nebuni ne trebuie. Cei de la 1848 erau nebuni și au dezrădăcinat regimul boieresc de atunci...

Ne trebuie și nouă nebuni. Cu oameni cuminți care despică un păr în 14 și tot nu se hotărăsc, nu este nimic de făcut. Ne trebuie cel puțin un nebun, dacă nu mai mulți nebuni. Ce va face nebunul ăsta, de unde vreți să știu eu?...

...Se cere dar un nebun. Să vină dar nebunii.

Până și socialiștii s-au cumințit. Ei au realmente un partid în dosul lor și oameni care n-ar trebui să aibă frică de nimeni. Frică văd că n-au. Dar sunt și cuminți. Ca și altădată, I. Nădejde, se țin grăpiș de starea legală. Cei de la putere civili și militari vor să-i scoată. Inutilă încercare. Tactica lor e starea legală. Chiar când sunt împușcați ca la 13 Decembrie 1918, când sunt snopiți în bătăi, când Frimu este coborât în mormânt de zbirii săi, socialiștii protestează, ce-i drept, cu multă demnitate, dar nu se abat de la calea legilor.

În orice caz, ne trebuie nebuni.

Să iasă nebunii care să înceapă acțiunea ilegală sau în contra legii, împotriva stării de lucruri de astăzi.