Fraților, nădejde bună! fiți cu toți în veselie!

Cerul însuși ocrotește scumpa noastră Românie!

Azi e ziua de-nviere a românului popor,

Care singur își urzeste dulce, mândru viitor.

Priviți cerul cum se-ntinde ca o mare-nseninată;

Priviți soarele ce-aruncă o lumină înflăcărată;

Priviți vaile-nflorite, codrii, munții înverziți!

Cerul, soarele, pământul astăzi sunt împodobiți;

Căci e ziua mult dorită, căci e zâna mult măreață,

Unde falnic se ridică România îndrăzneață!

Fraților, nădejde bună! azi, sub cerul fără nori,

Libertatea, România se-ntâlnesc pe câmpi de flori

S-innoiesc în fața lumei a lor vecinică-nfrățire

Dup-o lungă, dureroasă și fatală despărțire.

Fraților, nădejde bună! Viitorul ce urziți

Va fi vrednic de trecutul a strămoșilor slăviți!

Bărbăția și unirea între voi de-acum domnească,

Și strigați în libertate: România să trăiască!