IORGU, SCHWABE (intră prin dreapta foarte posomorât)
IORGU: Ce ai, măi neamțule, de ți-ai zbârcit sprâncenele?
SCHWABE: Am superar la inima. (Oftează.)
IORGU: Nu cumva te-a înecat vro cartoflă?... Trage o stacană de bere, că ți-a trece.
SCHWABE: O! niks Erdäpfel!... Mi-am adus aminte de un madam ce am iubit la Cernoviez!
IORGU: Ce era? spălătoriță sau bucătăriță?
SCHWABE: Terteifel! spălătoriț!... Nein... un madam de la Moldau.
IORGU: Ce spui, șonțule?... De la noi?... Cum o chema?
SCHWABE: Gahizen!
IORGU: Gahița Rosmarinovici poate?
SCHWABE: Mein Got!... o cunoști?
IORGU (în parte): Ha, ha, ha... Aista-i graful cel vestit despre care-mi rodea urechile cucoana Gahița? ha, ha, ha...
SCHWABE: Ce rizi, domnule? Ich bin Baron...
IORGU: Nu te bosumfla, șonțule... Ian spune-mi: Gahița te iubea?
SCHWABE: O, ia!... și eu pe dâns o iubeam mai mult de chit cel mai bun Bier în Oesterreich.
IORGU (în parte): Îmi vine-o idee... (Tare.) Măi neamțule, ce-ai zice dacă te-aș însura cu Gahița?
SCHWABE: Vai mir! te-aș învăța ciubotăria.
IORGU: Ține-o pentru tine... Și du-te-acum de te gătește ca să începem reprezentația!... Mai pe urmă îți făgăduiesc să te pun la cale.
SCHWABE: O! ich danken! (Iese prin dreapta.)