Cântic de fericire

Gândul meu la tine zboară

Ca o pasăre ușoară

Cătră cuibul înverzit,

Și la sânul tău pătrunde

Ca un flutur ce s-ascunde

Într-un leagăn înflorit.

Dorul meu în a ta cale,

Urmând pasurilor tale

Te desmiardă ne-ncetat,

Și pe dulcea ta guriță,

Dragă, draga mea Niniță,

Fură-un dulce sărutat.

Ochii mei, ce-n veci la tine

Ațintesc a lor lumine,

Înotând în tainic foc,

Văd lucind pe-a ta zâmbire

Îngereasca ta simțire,

Îngerescul meu noroc.

Tot ce-n lume-i drag și place.

Tot ce-nalță și preface

Pe un om în Dumnezeu,

Mi le-ai dat cu-a ta iubire,

O, frumoasă nălucire!

Scumpa mea! Îngerul meu !

De-acum vie cruda moarte!

Sufle vântul relei soarte

Pe pămîntul îngrozit!

Eu aștept cu nepăsare

A furtunelor suflare,

Căci iubesc și sânt iubit !

Sufletu-mi e o grădină

Unde-n gingașă lumină

Cântă-o pasăre din rai.

Viața mea de veselie

Trece lin în vecinicie

Ca o dulce zi din mai!

Căci amorul e un soare,

Ș-a mea inimă o floare,

Ș-a mea viață-un dulce vis.

Căci iubita mea Niniță

Cu-o zâmbire, cu-o guriță,

Mie cerul mi-a deschis!

Constantinopoli. — August, 1846.

Share on Twitter Share on Facebook